În domeniul complex al dreptului urbanismului, intersecția dintre interesele private ale dezvoltatorilor imobiliari și responsabilitatea autorităților publice de a proteja interesul general generează frecvent litigii. O speță recentă, soluționată definitiv de Curtea de Apel Timișoara, oferă clarificări esențiale privind limitele puterii de apreciere a administrației locale în fața unei solicitări de modificare a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ).
Acest articol analizează în detaliu decizia instanței de recurs, subliniind importanța existenței unui Plan Urbanistic General (PUG) valabil și dreptul autorităților de a refuza emiterea unui aviz de oportunitate pe considerente legate de calitatea vieții și dezvoltarea sustenabilă a comunității.
Obiectul dosarului
Litigiul a fost inițiat de două societăți comerciale (reclamantele) împotriva Comunei, Primarului și Consiliului Local (pârâții). Reclamantele au solicitat instanței de judecată:
- Anularea Avizului de Oportunitate nefavorabil nr. 24886/02.08.2021, prin care autoritatea locală a respins propunerea de modificare a unui PUZ existent.
- Obligarea pârâților să emită un Aviz de Oportunitate favorabil pentru proiectul de construire a unui ansamblu de locuințe colective (un bloc cu 8 apartamente, regim P+2E+Er).
- Aplicarea de penalități în cuantum de 500 lei/zi de întârziere și a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere pentru conducătorul autorității publice, în caz de neconformare.
- Prelungirea valabilității Certificatului de Urbanism pe durata litigiului.
- Acordarea cheltuielilor de judecată.
Starea de fapt relevantă
Reclamantele, în calitate de dezvoltatori imobiliari, intenționau să modifice un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat anterior prin HCL 48/2012. Modificarea viza schimbarea destinației unei zone, pentru a permite construcția de locuințe colective (un bloc de apartamente) în locul locuințelor unifamiliale prevăzute inițial.
Pentru a demara acest proces, au solicitat autorității locale emiterea unui aviz de oportunitate, un act administrativ preliminar care evaluează conformitatea și dezirabilitatea modificării urbanistice propuse. Autoritatea publică a emis un aviz nefavorabil, considerând proiectul inoportun. Ulterior, plângerea prealabilă formulată de reclamante a fost, de asemenea, respinsă, deschizând calea acțiunii în instanța de contencios administrativ.
Temeiurile legale invovate
Dezbaterea juridică a gravitat în jurul următoarelor acte normative:
- Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ: Fundamentul legal pentru atacarea actelor administrative considerate nelegale.
- Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul: Legea cadru care definește ierarhia documentațiilor de urbanism (PUG, PUZ, PUD) și procedurile de elaborare și aprobare. Articolele cheie discutate au fost art. 46 (rolul PUG), art. 49 (rolul Regulamentului Local de Urbanism – RLU) și art. 65 (condițiile de construire în absența unui PUG).
- H.G. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism: Stabilește indicatori tehnici și condiții generale de construire.
- Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă: Relevantă pentru a stabili soarta juridică a actelor normative subsecvente (HCL-uri de modificare) în momentul în care actul de bază (PUG-ul) își încetează valabilitatea.
Argumentele părților implicate
Argumentele reclamantelor (Dezvoltatorii)
Reclamantele au susținut, în esență, că refuzul autorității este nelegal și netemeinic, bazându-se pe următoarele argumente:
- Avizul nefavorabil are o motivare generică și nu se raportează la o situație de fapt concretă sau la prevederi legale specifice.
- O expertiză tehnică judiciară a demonstrat că proiectul respectă toți indicatorii urbanistici (procent de ocupare a terenului, spații verzi, locuri de parcare) impuși de legislație și de hotărârile de consiliu local invocate.
- La nivelul comunei există un Regulament Local de Urbanism în vigoare (aprobat prin HCL nr. 104/2018), care ar permite dezvoltarea propusă.
Argumentele pârâților (Autoritatea Locală)
Autoritatea locală și-a apărat decizia de a emite un aviz de oportunitate nefavorabil, aducând argumente de fond:
- Planul Urbanistic General (PUG) al comunei a expirat în anul 2014. Aceasta este o problemă fundamentală, deoarece orice modificare urbanistică majoră trebuie să se raporteze la un PUG valid.
- HCL nr. 104/2018 nu este un regulament în vigoare, ci doar un Aviz de Principiu pentru elaborarea unui nou PUG, care nu produce încă efecte juridice.
- Proiectul propus ar duce la scăderea calității vieții locuitorilor din zonă, prin suprasolicitarea infrastructurii (drumuri, utilități) dimensionate pentru locuințe unifamiliale și prin crearea unei densități de locuire nesustenabile, în lipsa unor spații verzi și dotări sociale corespunzătoare.
- Expertiza tehnică este eronată, deoarece se raportează la acte normative care fie și-au încetat valabilitatea (vechiul PUG), fie sunt interpretate greșit (HCL 104/2018).
Istoricul speței
În primă instanță, Tribunalul a dat dreptate reclamantelor. Instanța de fond a anulat avizul nefavorabil și a obligat autoritatea locală să emită un aviz de oportunitate favorabil. Motivarea principală a fost că refuzul pârâților a fost insuficient motivat și că la nivelul comunei ar exista un RLU aprobat prin HCL 104/2018.
Nemulțumiți de această soluție, pârâții (Comuna, Primarul și Consiliul Local) au declarat recurs, aducând cazul în fața Curții de Apel Timișoara pentru o judecată finală.
Motivarea instanței de recurs
Curtea de Apel a analizat criticile formulate de autoritatea locală și a ajuns la o concluzie diametral opusă față de prima instanță, casând în totalitate sentința. Raționamentul Curții a fost următorul:
- Inexistența unui PUG Valabil: Curtea a confirmat argumentul esențial al pârâților: PUG-ul comunei a expirat în 2014. Fiind un act cu aplicare limitată în timp, efectele sale juridice au încetat. Orice act normativ subsecvent, precum Regulamentul Local de Urbanism sau alte HCL-uri care îl detaliau, și-a încetat de asemenea aplicabilitatea, conform principiului accessorium sequitur principale (accesoriul urmează soarta principalului). Prin urmare, HCL 104/2018, fiind doar un aviz de principiu pentru un viitor PUG, nu putea constitui un temei legal pentru dezvoltare.
- Validitatea Motivării Avizului Nefavorabil: Spre deosebire de Tribunal, Curtea de Apel a considerat că motivarea autorității locale nu a fost una generică. Argumentele legate de calitatea vieții, mediul urban și infrastructura dimensionată pentru locuințe unifamiliale sunt pertinente și legitime.
- Dreptul de Apreciere al Autorității Locale: Acesta este punctul cheie al deciziei. Curtea a reafirmat că autoritățile administrative dispun de o largă marjă de apreciere în materie de urbanism. Instanța de judecată nu se poate substitui analizei de oportunitate realizate de Primar sau Consiliul Local. Rolul instanței este de a verifica legalitatea actului, nu oportunitatea acestuia. Atâta timp cât decizia de a refuza emiterea unui aviz de oportunitate se bazează pe argumente rezonabile legate de interesul public (cum ar fi dezvoltarea armonioasă a localității) și nu este abuzivă sau ilegală, ea este validă.
Soluția Finală
În urma acestei analize, Curtea de Apel Timișoara a pronunțat următoarea soluție:
- A admis recursul declarat de pârâți (Comuna, Primarul și Consiliul Local).
- A casat sentința pronunțată de Tribunal.
- În rejudecare, a respins acțiunea formulată de reclamante ca fiind neîntemeiată.
- A obligat reclamantele la plata cheltuielilor de judecată.
Hotărârea este definitivă, închizând astfel litigiul în favoarea autorității publice locale. Această decizie subliniază că dezvoltarea imobiliară trebuie să se încadreze într-o viziune strategică, fundamentată pe un PUG valid, iar autoritățile au nu doar dreptul, ci și obligația de a proteja calitatea vieții locuitorilor în fața unor proiecte considerate inoportune.
Hotărâre conținut integral
Hotarâre nr. 834/2023 din 27.09.2023 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, cod RJ 627778d42 (https://www.rejust.ro/juris/627778d42)
Cod ECLI ECLI:RO:CATIM:2023:016.######
####### Operator 2928
Curtea de Apel Timişoara
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal
Dosar nr. ####/30/2021
DECIZIA CIVILĂ Nr. ###
Şedinţa publică din data de 27 septembrie 2023
Preşedinte: ###### #####
Judecător: #### ##### ########
Judecător: ####### ####### ###
Grefier: ##### ######
S-a luat în examinare, în vederea pronunţării, recursul declarat de pârâţii recurenţi Comuna ##########, Primarul Comunei ########## şi Consiliul Local al Comunei ##########, împotriva sentinţei civile nr. ###/5.04.2023 pronunţată de Tribunalul ##### în dosar nr. ####/30/2021, având ca obiect „anulare act administrativ”.
Cererea este timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 100 lei, în temeiul art. 24 alin. 2 din O.U.G. nr. 80/2013 (fila 15).
Procedura este legal îndeplinită, pronunţarea dosar-a făcut fără citare.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă după care, constatând că mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor sunt consemnate în încheierea de şedinţă din data de 13.09.2023 când a fost amânată pronunţarea hotărârii pentru acest termen, instanţa reţine cauza spre soluţionare, soluţia urmând a fi pusă la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului #####, la data de 21.10.2021 sub dosar nr. ####/30/2021, reclamantele S.C. ###### ### S.R.L. şi S.C. ####### #### S.R.L. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Comuna ########## prin ######, Primarul Comunei ########## şi Consiliul Local al Comunei ##########: anularea avizului de oportunitate nefavorabil nr. 24886/02.08.2021, pentru „Modificare RLU şi planşa de reglementari PUZ aprobat prin HCL 48/20.12.2012, în PUZ locuinţe colective, cu 8 apartamente, în regim P+2E+Er şi împrejmuire”, comunicat la data de 10.08.2021, precum şi a Adresei nr. 48062/29.09.2021 prin care s-a respins plângerea prealabilă; obligarea pârâţilor ca, în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, să emită Avizul de oportunitate favorabil, pentru „Modificare RLU şi planşa de reglementari PUZ aprobat prin HCL 48/20.12.2012, în PUZ locuinţe colective, cu 8 apartamente, în regim P+2E+Er şi împrejmuire” conform proiectului întocmit de S.C. ###### S.R.L., sub sancţiunea stabilirii unor penalităţi de 500 lei/zi întârziere, potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. 5 din Legea nr. 554/2004, precum şi a unei amenzi, aplicată conducătorului autorităţii publice, reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. 2 din Legea nr. 554/2004; prelungirea termenului de valabilitate a Certificatului de Urbanism nr. 1333/07.10.2020, cu perioada cuprinsă între: 02.08.2021 (data emiterii Avizului nefavorabil) şi data la care se va emite de către pârâţi Avizul favorabil, pentru modificarea solicitată; cu cheltuieli de judecată.
Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. ###/5.04.2023 pronunţată de Tribunalul #####, a fost Admite în parte acţiunea formulată de reclamantele S.C. ###### ### S.R.L. şi S.C. ####### #### S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii Comuna ########## prin ######, Primarul Comunei ########## şi Consiliul Local al Comunei ##########, având ca obiect anulare act.
S-a dispus anularea avizului de oportunitate nr. 24886/20.08.2021 pentru „Modificare RLU şi planşa de reglementări PUZ, aprobat prin HCL nr. 48/20.12.2012, în PUZ locuinţe colective cu 8 apartamente, în regim de P+2E+Er şi împrejmuire”, şi obligaţi pârâţii la emiterea avizului de oportunitate favorabile pentru “Modificare RLU şi planşa de reglementări PUZ, aprobat prin HCL nr. 48/20.12.2012, în PUZ locuinţe colective cu 8 apartamente, în regim de P+2E+Er şi împrejmuire”, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, sub sancţiunea unor penalităţi de întârziere în cuantum de 500 lei/zi.
S-a dispus prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism nr. 1333/07.10.2020, cu perioada cuprinsă între 02.08.2021 şi data la care se va emite avizul favorabil.
A fost respinsă cererea privind aplicarea conducătorului autorităţii publice a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Au fost obligaţi pârâţii la plata către reclamante a cheltuielilor de judecată în cuantum de 22.450 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, onorariu expert şi onorariu avocat.
##### de atac exercitată
Împotriva sentinţei civile nr. ###/5.04.2023 pronunţată de Tribunalul ##### în dosar nr. ####/30/2021, pârâţii recurenţi Comuna ##########, Primarul Comunei ########## şi Consiliul Local al Comunei ########## au promovat calea de atac a recursului, solicitând instanţei admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii reclamanţilor.
În motivarea cererii, critică hotărârea instanţei de fond pentru nelegalitate, apreciind că este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă; astfel, arată că instanţa de fond reţine în mod eronat faptul că „la nivelul comunei ##########, există un regulament local de urbanism, menţionat ca atare în certificatul de urbanism eliberat reclamantei, HCL nr. 104/2018. Instanţa constată că, prin acest act administrativ, a fost aprobată revocarea HCL nr. 81/2018 privind avizul de principiu al planşei PUG ########## şi a Regulamentului local de urbanism, au fost aprobate avizul de principiu al planşei PUG ########## şi Regulamentul local de urbanism. Aşadar, la nivelul comunei ##########, există un Regulament local de urbanism, aprobat prin HCL nr. 104/2018”, cu toate că în aceeaşi hotărâre instanţa de fond admite faptul că noul PUG ########## este în curs de elaborare dar nu poate fi folosit în etapele sale de lucru şi nici preluate parţial elemente din conţinutul acestei documentaţii, până când nu va fi aprobat prin act administrativ al autorităţii deliberative.
Reiterează cele arătate şi prin întâmpinarea depusă în primă instanţă, arătând în esenţă că prin HCL nr. 104/2018 a fost aprobat doar Avizul de principiu în vederea adoptării Noului PUG al Comunei ##########, aviz care nu conţine reglementări urbanistice în vigoare, şi care va intra în vigoare odată cu Planul cu care face parte integrantă.
De asemenea, arată că instanţa de fond consideră ca neîntemeiat motivul raportat la lipsa unui PUG, situaţie concretă a comunei ##########, care nu mai are un Plan Urbanistic ####### în termen de valabilitate, deoarece PUG-ul aprobat prin HCL nr. 41/2002 a fost prelungit prin HCL nr. 27/2012 doar până în anul 2014, fiind ignorate dispoziţiile art. 46 din Legea nr. 350/2001, prin care se stabileşte imperativ ce reprezintă planul urbanistic general al unei localităţi, respectiv că are atât caracter director şi strategic, cât şi caracter de reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare, astfel încât un investitor privat să poată să impună autorităţii publice locale o strategie diferită de dezvoltare a localităţii, respectiv una în interesul său pur privat, în contradicţie cu interesul public al locuitorilor comunei.
În ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv referitor la „calitatea vieţii locuitorilor, a mediului urban şi ameliorarea fondului construit şi a condiţiilor de locuire”, arată că prima instanţă constată că pârâtul şi-a motivat actul administrativ atacat fără să facă referire în vreun fel şi la situaţia de fapt concretă existentă în cauză, fără să invoce vreo prevedere legală incidenţă. Tribunalul consideră că aceste menţiuni nu îndeplinesc condiţiile unei motivări complete şi precise, instanţa fiind în imposibilitatea de a cenzura actul administrativ atacat prin prisma temeiniciei acestuia.
Recurenţii consideră că în niciun caz nu poate fi vorba despre faptul că emiterea nefavorabilă a avizului de oportunitate ar avea o motivare generică, deoarece s-a dovedit consistent de ce nu poate fi permisă edificarea unor locuinţe colective pe un teren pe care infrastructura a fost dimensionată doar pentru locuinţe unifamiliale, şi de ce nu poate fi permisă scăderea calităţii locuirii locuitorilor din zonă în prezenţa unor spaţii verzi şi dotări sociale insuficiente, la care se adaugă şi împrejurarea că localitatea ########## nu mai are un PUG în termen de valabilitate care să permită o astfel de dezvoltare urbanistică.
Susţin recurenţii că nu au emis avizul de oportunitate nefavorabil pe considerentul că documentaţia depusă nu ar fi în concordanţă cu legea ci, expresie a drepturilor şi obligaţiilor autorităţilor de a proteja interesul general al tuturor locuitorilor săi, au emis acest aviz de oportunitate nefavorabil deoarece ar determina evident scăderea calităţii locuirii locuitorilor din acea zonă a Comunei ##########.
De asemenea, cu privire la faptul că instanţa de fond susţine că în urma expertizei efectuate în cauză „se poate constata că obiecţiunile pârâtului cu privire la procentul de ocupare a terenului, zona verde, locuri de parcare, racordare la reţele publice de apă, canal, energie etc., sunt neîntemeiate, atât prin raportat la dispoziţiile HG nr. 525/1996, cât şi la HCL nr. 48/2012, respectiv HCL nr. 104/2018”, recurenţii învederează instanţei de control judiciar că, referitor la spaţiile verzi propuse de reclamante prin studiul de oportunitate, expertul şi-a permis să precizeze că ar fi respectate dispoziţiile legale referitoare la suprafaţa minimă de spaţii verzi, însă această susţinere este una absolut incorectă, deoarece prin studiul de oportunitate se păstrează suprafaţa spaţiilor verzi aprobate prin HCL nr. 48/20.12.2012, deşi se doreşte edificarea unor locuinţe colective cu 12 unităţi locative pe parcelă, ceea ce înseamnă un număr mult mai mare de locuitori pe aceeaşi suprafaţă de teren.
Susţin recurenţii că aceeaşi abordare incorectă şi nelegală a avut expertul judiciar şi cu privire la procentul de ocupare al terenului propus prin studiul de oportunitate, de 35% pentru zona de locuinţe colective şi de 40% pentru zona de servicii, în condiţiile în care aceste procente nu se încadrează în dispoziţiile pct. 2.1.5. din Anexa nr. 2 la H.G. nr. 525/1996, care stipulează că pentru zona rezidenţială cu clădiri cu mai mult de 3 niveluri, aşa cum este cazul reclamantelor (clădiri propuse cu regim de înălţime S+P+2E+Er, adică 4 niveluri deasupra solului), procentul de ocupare al terenului poate să fie de maxim 20%.
În ceea ce priveşte afirmaţia expertului judiciar în sensul că numărul de apartamente, retragerea faţă de limita din spatele parcelei şi numărul locurilor de parcare per apartament propuse prin studiul de oportunitate ar respecta cele stabilite prin HCL nr. 57/21.12.2016, pârâţii recurenţi susţin că acesta se află într-o gravă şi regretabilă eroare, în condiţiile în care prin HCL nr. 57/21.12.2016 s-au adus modificări/completări unui PUG care nu mai era în termen de valabilitate la data aprobării hotărârii consiliului local şi, pe de o parte, face trimitere la documentaţia de urbanism PUG şi RLU aferent care nu mai este în vigoare, iar, pe de altă parte, propunerea din avizul de principiu are doar caracter consultativ/informativ.
În consecinţă, susţinerea expertului judiciar în sensul că HCL nr. 57/21.12.2016 ar fi respectată este una absolut incorectă şi nelegală, deoarece ieşirea din vigoare a PUG-ului în anul 2014 a făcut să devină inaplicabile şi modificările/completările aduse acestuia anterior expirării valabilităţii sale în anul 2014, prin HCL nr. 72/28.09.2006 şi ulterior acestui moment, prin HCL nr. 57/2016.
De asemenea, referitor la afirmaţia expertului că propunerea din studiul de oportunitate ar respecta cele stabilite prin HCL nr. 104/26.11.2018, de aprobare a Avizului de principiu pentru noul PUG al comunei ##########, recurenţii arată că şi această afirmaţie este una absolut incorectă şi nelegală, în condiţiile în care planşa anexă la această hotărâre de consiliu local prevede pentru terenul în cauză edificarea doar a unor locuinţe unifamiliale, nu şi locuinţe colective, la fel ca şi Planşa de reglementări pentru noul PUG al comunei ##########, care nu este încă finalizat şi aprobat, ce prevede pentru terenul în cauză tot locuinţe unifamiliale, nu locuinţe colective.
În consecinţă, faţă de cele expuse, solicită admiterea recursului aşa cum a fost formulat şi motivat, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 6 şi 8 Cod procedură civilă, precum şi pe celelalte texte legale la care au făcut trimitere în cuprinsul căii extraordinare de atac.
Întâmpinarea reclamanţilor intimaţi ###### ### S.R.L. şi ####### #### S.R.L.:
Reclamanţii intimaţi nu au formulat întâmpinare însă, prin notele scrise depuse la dosar, solicită respingerea recursului declarat de pârâţi şi menţinerea ca legală a hotărârii primei instanţe, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată din recurs.
Hotărârea instanței de recurs
Analizând recursul promovat, prin raportare la criticile formulate, precum şi la dispozițiile art. 488 şi urm. Cod pr. civilă, Curtea apreciază că acesta este întemeiat.
Prin sentinţa civilă recurată, instanţa de fond a admis in parte acţiunea ,a dispus anularea avizului de oportunitate nr. 24886/20.08.2021 pentru “Modificare RLU şi planşa de reglementări PUZ, aprobat prin HCL nr. 48/20.12.2012, în PUZ locuinţe colective cu 8 apartamente, în regim de P+2E+Er şi împrejmuire”, a obligat pârâţii la emiterea avizului de oportunitate favorabile pentru “Modificare RLU şi planşa de reglementări PUZ, aprobat prin HCL nr. 48/20.12.2012, în PUZ locuinţe colective cu 8 apartamente, în regim de P+2E+Er şi împrejmuire”, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitive a prezentei hotărâri sub sancţiunea unor penalităţi de întârziere în cuantum de 500 lei/zi, a dispus prelungirea termenului de valabilitate de certificatului de urbanism nr. 1333/07.10.2020, cu perioada cuprinsă între 02.08.2021 şi data la care se va emite avizul favorabil.
În ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 6 C. pr. Civ. Curtea constată că acesta a fost indicat la motivarea în drept a recursului, fără ca recurenţii să indice în concret în ce sens hotărârea primei instanţe cuprinde motive contradictorii sau străine de natura cauzei.
Legat de motivele pe care se întemeiază hotărârea, Curtea aminteşte că nelegalitatea unei hotărâri pe baza acestui motiv de recurs poate fi reţinută doar în situaţia în care motivarea primei instanţe lipseşte, nu şi atunci când partea este nemulţumită de argumentele expuse de prima instanţă sau de faptul că nu s-a răspuns punctual tuturor criticilor formulate. În speţă, se constată că prima instanţă a motivat atât în fapt, cât şi în drept soluţia, nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art.488 pct.6 C.pr.civ.
În ce priveşte cel de al doilea motiv de casare, reglementat de art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă (hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material), Curtea constată, următoarele:
Prin recursul formulat ,recurenta a arătat că instanţa de fond, în mod eronat, a reținut faptul că „la nivelul comunei ##########, există un regulament local de urbanism, menţionat ca atare în certificatul de urbanism eliberat reclamantei, HCL nr. 104/2018. Instanţa constată că, prin acest act administrativ, a fost aprobată revocarea HCL nr. 81/2018 privind avizul de principiu al planşei PUG ########## şi a Regulamentului local de urbanism, au fost aprobate avizul de principiu al planşei PUG ########## şi Regulamentul local de urbanism. Aşadar, la nivelul comunei ##########, există un Regulament local de urbanism, aprobat prin HCL nr. 104/2018”, cu toate că în aceeaşi hotărâre instanţa de fond admite faptul că noul PUG ########## este în curs de elaborare dar nu poate fi folosit în etapele sale de lucru şi nici preluate parţial elemente din conţinutul acestei documentaţii, până când nu va fi aprobat prin act administrativ al autorităţii deliberative.
Recurenta a mai arătat că prin HCL nr. 104/2018 a fost aprobat doar Avizul de principiu în vederea adoptării Noului PUG al Comunei ##########, aviz care nu conţine reglementări urbanistice în vigoare, şi care va intra în vigoare odată cu Planul cu care face parte integrantă.
Curtea observă că Planul urbanistic general al Comunei ########## (PUG-ul) – aprobat prin Hotărârea C.L. ########## nr. 41/2002 – a fost prelungit prin Hotărârea C.L. ########## nr. 27/2012 doar până în anul 2014, ulterior nemaiexistând vreo hotărâre de consiliu local de prelungire sau de aprobare a unui nou PUG. Fiind un act normativ cu aplicare limitată în timp, efectele acestui Plan urbanistic general au încetat în anul 2014.
Curtea reaminteşte, în acest sens, că, potrivit art. 65 alin. 1 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare,„(1) În absenţa Planului de amenajare a teritoriului judeţean şi a Planului urbanistic general aprobate, pe teritoriile aferente se pot realiza investiţii în construcţii, lucrări tehnico-edilitare, precum şi orice alte investiţii urbane numai pe baza unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit legii şi cu respectarea Regulamentului general de urbanism”.
Pe de altă parte, potrivit art. 46 din Legea nr. 350/2001, Planul urbanistic general are caracter director şi de reglementare operaţională. Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unităţi administrativ-teritoriale de bază, cu privire la:
a) stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al localităţii;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c) zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;
d) delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;
e) modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
f) stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice reperate;
g) formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor;
h) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate;
i) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone.
Totodată, pe termen mediu şi lung, Planul urbanistic general cuprinde prevederi cu privire la: a) evoluţia în perspectivă a localităţii; b) direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu; c) traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean; d) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone.
De asemenea, trebuie subliniat că potrivit art. 46 alin.1 din ####, PUG nu are doar caracter director, ci și, asemenea PUZ și PUD, caracter de reglementare, prin caracterul de reglementare înțelegându-se potrivit definiției din anexa 2 a Legii “însușirea unei documentații aprobate de a impune anumiți parametri soluțiilor promovate”. În plus, din economia prevederilor Legea ######## rezultă o ierarhizară clară a celor trei documentații de urbanism reglementate (PUG, PUZ și PUD), reieșind că PUG are forță juridică superioară PUZ, iar PUZ forță juridică superioară PUD.
În acord cu recurenta ,Curtea retine ca deşi prima instanța a reținut că la nivelul comunei ##########, există un regulament local de urbanism, menţionat ca atare în certificatul de urbanism eliberat reclamantei, respectiv HCL nr. 104/2018, Curtea precizează că prin HCL nr. 104/2018, s-a aprobat Avizul de principiu in vederea adoptării noului PUG pe raza comunei ########## – aspect consemnat in certificatul de ubanism nr 1333/07.10.2020 fila 33-. Împrejurarea că UAT ########## nu mai are un PUG în termen de valabilitate este necontestată în cauză, acesta expirând în anul 2014.
În acest sens, Curtea reţine că Regulamentului Local de Urbanism al Comunei ########## este tot un act de detaliere a reglementărilor din Planul urbanistic general al acestei localităţi, după cum rezultă din dispoziţiile art. 49 alin. 2 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora”(2) Regulamentul local de urbanism pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde şi detaliază prevederile referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum şi de amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor, materiale şi culori, pe zone, în conformitate cu caracteristicile arhitectural-urbanistice ale acestora, stabilite în baza unui studiu de specialitate.”
##### în vedere că Hotărârea C.L. ########## nr. 104/2018 se întemeiază pe Planul urbanistic general al Comunei ########## şi completează acest Plan urbanistic general (aprobat prin Hotărârea C.L. ########## nr. 41/2002), Curtea reţine că şi aceasta hotărâre încetează a produce efecte juridice odată cu încetarea efectelor actului de bază în temeiul căruia a fost emis şi pe care îl completează – Planul urbanistic general al Comunei ##########.
Astfel, Curtea subliniază că aceasta hotărâre nu poate să îşi menţină efectele după încetarea efectelor actului pe care îl modifică şi îl completează, având în vedere dispoziţiile articolului 62 din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, astfel cum a fost republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010 şi modificată ulterior republicării prin Legea nr. 29/2011. Astfel, conform art. 62 din Legea nr. 24/2000, „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază.” Aşadar, atât Regulamentul local de urbanism, cât şi celelalte reglementări urbanistice adoptate prin hotărâri ale C.L. ########## urmează regimul juridic al Planului urbanistic general al localităţii respective, neputând avea o existenţă autonomă în raport cu acesta.
Astfel, Curtea apreciază că în mod greșit a reținut prima instanță că la nivelul comunei ########## exista un regulament local de urbanism.
In ceea ce privește a doua critica formulata de recurenta referitoare la „calitatea vieţii locuitorilor, a mediului urban şi ameliorarea fondului construit şi a condiţiilor de locuire”,, prima instanţă a constat că pârâtul şi-a motivat actul administrativ atacat fără să facă referire în vreun fel şi la situaţia de fapt concretă existentă în cauză, fără să invoce vreo prevedere legală incidenţă. Tribunalul a considerat că aceste menţiuni nu îndeplinesc condiţiile unei motivări complete şi precise, instanţa fiind în imposibilitatea de a cenzura actul administrativ atacat prin prisma temeiniciei acestuia.
In acord cu recurenta, Curtea apreciază că nu se poate reţine faptul că emiterea nefavorabilă a avizului de oportunitate ar avea o motivare generică, deoarece s-a dovedit de ce nu poate fi permisă edificarea unor locuinţe colective pe un teren pe care infrastructura a fost dimensionată doar pentru locuinţe unifamiliale, şi de ce nu poate fi permisă scăderea calităţii locuirii locuitorilor din zonă în prezenţa unor spaţii verzi şi dotări sociale insuficiente.
Astfel, recurenta a emis un aviz de oportunitate nefavorabil bazat pe considerentul ca ar fi afectata calitatea vieții locuitorilor, a mediului urban şi ameliorarea fondului construit ,respectiv a condițiilor de locuire.
Curtea reţine că dreptul de apreciere semnifică posibilitatea administraţiei locale de a decide asupra oportunității unei atitudini sau acţiuni concretizată ulterior prin emiterea sau adoptarea unui act administrativ, care prin efectele produse va interveni asupra realităţii înconjurătoare în sensul modificării acesteia.
Aparține autorităților administrative competența decizională în materia dezvoltării urbanistice și instanțele nu se pot substitui autorităților publice competente a decide asupra oportunității proiectelor. Așadar, deciziile administrative adoptate în materia urbanismului pot fi cenzurate pe cale judecătorească doar în măsura au fost adoptate cu încălcarea legii sau soluțiile implementate reflectă un exces de putere, cu mențiunea că în domeniul urbanismului se recunoaște autorităților administrative o largă marjă de apreciere. Decizia reflectată de emiterea avizului de oportunitate nefavorabil contestat-impusa de faptul ca infrastructura tehnica a zonei a fost proiectata doar pentru un cartier de locuințe unifamiliale,neasigurarea necesarului minim de spaţii verzi şi dotări sociale, în măsura în care a fi fost adoptată cu respectarea formelor și procedurilor impuse de lege pentru adoptarea sa, se circumscriu marjei de apreciere de care autoritățile administrative dispun.
#### incontestabil că dezvoltarea economică a comunei ########## a condus atât la majorarea populației cât și a numărului de persoane care tranzitează constant teritoriul acestuia în scop profesional, context în care este inevitabilă densificarea anumitor zone și sub aspectul construcțiilor.
#### cu neputință ca o modificare urbanistică să fie agreată de toți locuitorii comunei, așadar autoritățile cu atribuții de reglementare sunt chemate să găsească un just echilibru între interesele concurente în discuție si sa protejeze calitatea vietii locuitorilor din zona; modul în care se dezvoltă ###### ### ##### ## ###### ########## #### ## ########## ####### ### #############.
In privința oportunităţii, ca o condiție de valabilitate a actelor administrative, acestea relevă, pe de o parte, calitatea actului administrativ de a satisface rigorile stricte ale legii cât şi o nevoie socială determinată într-un loc şi timp dat, iar pe de altă parte, reflectă şi concordanţa în timp între realitatea socială, politică, economică şi dispoziţiile ce dau conţinut actului administrativ.
Aşadar, nu i se poate solicita instanţei de contencios administrativ să cenzureze sau să înlocuiască analiza de oportunitate realizată de către autorităţile publice atunci când au emis avizul de oportunitate nefavorabil, astfel că argumentele recurentei sunt întemeiate, motiv pentru care Curtea va admite recursul formulat, va casa sentinţa recurată şi, în rejudecare, va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele S.C. ###### ### S.R.L. şi S.C. ####### #### S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii Comuna ########## prin ######, Primarul Comunei ########## şi Consiliul Local al Comunei ##########, având ca obiect anulare act.
Va obliga, potrivit art. 453 Cod procedură civilă, reclamantele la plata sumei de 100 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâţii recurenţi Comuna ##########, Primarul Comunei ########## şi Consiliul Local al Comunei ##########, împotriva sentinţei civile nr. ###/5.04.2023 pronunţată de Tribunalul ##### în dosar nr. ####/30/2021.
Casează sentinţa recurată. În rejudecare:
Respinge acţiunea formulată de reclamantele S.C. ###### ### S.R.L. şi S.C. ####### #### S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii Comuna ########## prin ######, Primarul Comunei ########## şi Consiliul Local al Comunei ##########, având ca obiect anulare act.
Obligă reclamantele la plata sumei de 100 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Definitivă.
În temeiul art. 396 alin. 2 Cod de procedură civilă (aprobat prin Legea nr. 134/2010), pronunţarea s-a făcut prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei la data de 27.09.2023.
Președinte Judecător Judecător
###### ##### #### ##### ######## ####### ####### ###
Grefier
##### ######
Red. ######- 27.10.2023
Tehnored. #### – 4 ex.- 27.10.2023
##### instanţă: Tribunalul #####
Judecător: ######## #######
Se ########.rec. Comuna ########## + Primarul Comunei ########## + Cons. Loc. Com. ########## – ##########, #### ###### ###### ### ## – TM
contact@primaria-dumbravita.ro
„ recl.int. ###### ### S.R.L. + ####### #### S.R.L. – sediu proc. ales – Timişoara, Bd. Revoluției 1989, nr. 15A – parter – TM
2 #### /exp.