Într-o societate democratică, cetățenii se așteaptă ca autoritățile publice să acționeze prompt și legal pentru a le rezolva cererile. Totuși, ce se întâmplă atunci când un demers administrativ, precum organizarea unei licitații publice, este amânat pe o perioadă nedeterminată? Poate instanța de judecată să intervină și să forțeze o primărie sau un consiliu local să acționeze?

Acest articol explorează exact această problemă, analizând o decizie recentă a Curții de Apel Timișoara. Vom dezbate distincția fundamentală dintre controlul de legalitate, pe care instanța îl poate exercita, și controlul de oportunitate, care rămâne atributul exclusiv al autorității publice. Speța oferă o perspectivă clară asupra limitelor pe care le are obligația de a face a autorităților publice și a principiului autonomiei locale.

Cazul analizat aduce în discuție o situație des întâlnită: un cetățean, interesat să participe la o licitație publică pentru concesionarea unor terenuri, se confruntă cu pasivitatea autorităților locale. Acestea, deși inițial au demarat procedura, o blochează ulterior fără a oferi un orizont de timp pentru finalizarea ei.

Problema juridică centrală este dacă refuzul sau întârzierea organizării licitației constituie un „refuz nejustificat” de a soluționa o cerere, ce poate fi sancționat de instanța de contencios administrativ, sau dacă reprezintă o decizie ce ține de oportunitate, adică de dreptul autorității de a decide dacă și când este cel mai bun moment pentru a valorifica bunurile din proprietatea sa privată.

Obiectul dosarului și solicitările reclamantului

Reclamantul a chemat în judecată Primăria și Consiliul Local, solicitând instanței să oblige autoritățile la îndeplinirea mai multor acțiuni specifice:

Finalizarea de urgență a inventarului bunurilor din domeniul privat al comunei, conform Codului Administrativ.
Aprobarea acestui inventar printr-o hotărâre a Consiliului Local.
Obținerea tuturor avizelor necesare pentru organizarea licitației.
Organizarea de urgență a licitației publice pentru concesionarea a două parcele de teren specifice (înscrise în CF nr. 412030 și 412031).
Obligarea pârâtelor la plata unor daune cominatorii de 500 de lei pentru fiecare zi de întârziere.
Plata cheltuielilor de judecată.

Starea de fapt relevantă

În anul 2020, Consiliul Local a adoptat o hotărâre (HCL nr. 69/30.06.2020) prin care a decis concesionarea mai multor parcele de teren aparținând domeniului privat al comunei. Reclamantul, interesat de două dintre aceste parcele, a pregătit documentația necesară pentru a participa la licitație.

Cu toate acestea, licitația a fost amânată succesiv, iar după alegerile locale din septembrie 2020, care au dus la schimbarea componenței Consiliului Local și a conducerii primăriei, procedura a intrat într-un blocaj total. Reclamantul a încercat, prin cereri repetate, să determine autoritățile să finalizeze demersurile, însă a fost întâmpinat cu pasivitate. Motivul invocat de autorități era legat, printre altele, de nefinalizarea inventarului bunurilor din domeniul privat. Confruntat cu această situație, cetățeanul a decis să acționeze în instanță.

Temeiurile legale invocate

Litigiul a avut la bază interpretarea unor articole cheie din legislația administrativă:

OUG nr. 57/2019 (Codul Administrativ):
- Art. 357: Reglementează obligația de a realiza și aproba inventarul bunurilor din domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale (UAT).
- Art. 308: Descrie procedura de inițiere a concesionării, precizând că aceasta are loc „la inițiativa concedentului (autoritatea publică) sau ca urmare a unei propuneri însușite de acesta”.
- Art. 129: Stabilește atribuțiile Consiliului Local, inclusiv administrarea domeniului public și privat.
- Art. 363: Prevede regulile pentru vânzarea bunurilor din domeniul privat.
Legea nr. 554/2004 (Legea contenciosului administrativ):
- Art. 8 și Art. 18: Permit unei persoane vătămate să se adreseze instanței în cazul refuzului nejustificat al unei autorități de a-i rezolva cererea și dau posibilitatea instanței să oblige autoritatea la emiterea unui act sau la îndeplinirea unei operațiuni administrative.

Argumentele părților implicate

Argumentele reclamantului intimat

Reclamantul a susținut că pasivitatea autorităților îi produce un prejudiciu direct, blocându-i dreptul de a participa la o procedură publică deja inițiată. Acesta a argumentat că:

Prin adoptarea HCL nr. 69/2020, Consiliul Local și-a manifestat deja intenția clară de a concesiona terenurile, creând o obligație de a finaliza procedura.
Autoritățile își invocă propria culpă (nefinalizarea inventarului) pentru a justifica blocajul, ceea ce este inadmisibil.
Legea contenciosului administrativ permite instanței să intervină și să impună îndeplinirea unei obligații atunci când o autoritate refuză nejustificat să acționeze.

Argumentele pârâților recurenți (U.A.T. și Consiliul Local)

Autoritățile locale s-au apărat invocând mai multe excepții, dar argumentul lor de fond a fost decisiv:

Lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Local: Au susținut că atribuțiile de organizare efectivă a licitației nu revin Consiliului, ci aparatului executiv.
Principiul autonomiei locale: Decizia de a valorifica (prin concesiune, vânzare etc.) un bun din domeniul privat este o chestiune de oportunitate, lăsată la aprecierea exclusivă a Consiliului Local.
Interpretarea Art. 308 din Codul Administrativ: Faptul că legea prevede că procedura are loc „la inițiativa concedentului” demonstrează caracterul discreționar, nu obligatoriu, al demersului.
Instanța nu poate substitui voința autorității deliberative și nu o poate forța să adopte o hotărâre privind organizarea unei licitații, deoarece acest lucru ar echivala cu un control de oportunitate, interzis de lege.

Istoricul speței

Instanța de fond (Tribunalul): A admis în parte acțiunea reclamantului. A considerat că, odată ce Consiliul Local a decis prin HCL să organizeze licitația, avea obligația să continue demersurile. Prin urmare, a obligat pârâții să obțină avizele, să organizeze licitația și a stabilit daune cominatorii de 50 de lei/zi de întârziere.
Calea de atac (Recursul): Nemulțumiți de soluție, U.A.T. și Consiliul Local au declarat recurs la Curtea de Apel Timișoara, reiterând argumentele privind autonomia locală și caracterul de oportunitate al deciziei.

Motivarea instanței actuale (Curtea de Apel Timișoara)

Curtea de Apel a schimbat complet soluția, oferind o motivare esențială pentru înțelegerea limitelor justiției în raport cu administrația publică. Instanța de recurs a reținut următoarele:

Diferența dintre legalitate și oportunitate: Instanța de judecată are datoria să verifice dacă actele administrației sunt legale, dar nu are dreptul să judece dacă acestea sunt oportune (adică bune, necesare sau profitabile).
Aprecierea exclusivă a autorității: Legea (în special Art. 308 și Art. 363 din Codul Administrativ) lasă la latitudinea exclusivă a Consiliului Local să aprecieze oportunitatea valorificării bunurilor din domeniul său privat. Acesta poate decide să le concesioneze, să le vândă, să le închirieze sau să nu facă nimic cu ele, în funcție de strategia sa de dezvoltare.
Caracterul discreționar: Textul de lege care menționează că procedura are loc „la inițiativa concedentului” confirmă că nu există o obligație legală de a organiza licitația, ci un drept de a o face.
Concluzia: A obliga Consiliul Local să organizeze licitația ar însemna ca instanța să se substituie autorității administrative într-o decizie care îi aparține exclusiv. Prin urmare, acțiunea reclamantului, deși pornită de la o frustrare legitimă, nu poate fi admisă, deoarece solicită instanței să depășească limitele controlului judecătoresc. Obligația de a face a autorităților publice nu se poate extinde asupra actelor de pură apreciere.

Soluția finală

Curtea de Apel Timișoara a admis recursul declarat de pârâți, a casat în parte sentința Tribunalului și, în rejudecare, a respins acțiunea reclamantului prin care solicita obligarea autorităților la organizarea licitației.

Decizia este definitivă și subliniază un principiu fundamental al dreptului administrativ: justiția este un gardian al legalității, nu un manager al oportunității deciziilor administrative.

Hotărâre conținut integral

Hotarâre nr. 1238/2023 din 19.12.2023 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, cod RJ g87974897 (https://www.rejust.ro/juris/g87974897)

Cod ECLI ECLI:RO:CATIM:2023:016.######

####### Operator 2928

Curtea de Apel Timişoara

Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Dosar nr. ####/30/2022

DECIZIA CIVILĂ Nr. ####

Şedinţa publică din data de 19 decembrie 2023

Preşedinte: ###### #####

Judecător: #### ##### ########

Judecător: ####### ####### ###

Grefier: ##### ######

S-a luat în examinare, în vederea pronunţării, recursul declarat de pârâţii recurenţi U.A.T. ######## şi Consiliul Local al comunei ######## împotriva sentinţei civile nr. ###/22.03.2023 pronunţată de Tribunalul ##### în dosar nr. ####/30/2022, având ca obiect „anulare act administrativ”.

Cererea este timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 200 lei, în temeiul art. 24 alin. 1 şi 2 din O.U.G. nr. 80/2013 (fila 151).

Procedura este legal îndeplinită, pronunţarea s-a făcut fără citare.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează faptul că reclamantul intimat a depus la dosar, prin serviciul registratură, concluzii scrise.

Mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor sunt consemnate în încheierea de şedinţă din data de 13.12.2023 când a fost amânată pronunţarea hotărârii pentru acest termen, astfel că instanţa reţine cauza spre soluţionare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului ##### la data de 02.05.2022 în dosar nr. ####/30/2022, reclamantul ######## ######## a solicitat:

– obligarea Primăriei ######## să întocmească şi să finalizeze de urgenţă inventarul bunurilor care alcătuiesc obiectul domeniului privat al comunei ######## în temeiul art. 357 alin. 1 din Codul Administrativ, în vederea aprobării acestuia de către Consiliul Local al Comunei ########;

– obligarea Consiliului Local ######## să aprobe de urgenţă şi în condiţii de legalitate prin hotărâre, inventarul bunurilor care alcătuiesc obiectul domeniului privat al comunei ########, în temeiul art. 357 alin. 4 din Codul administrativ;

– obligarea pârâţilor să obţină de urgenţă toate avizele necesare organizării licitaţiei ante-menţionate ţinând cont de prevederile art. 308 alin. 1 şi 4 din Codul Administrativ;

– obligarea Consiliului Local ######## să organizeze de urgenţă licitaţia publică cu privire la parcelele înscrise în CF nr. 412030 şi 412031 ########;

– obligarea pârâţilor la plata daunelor cominatorii în cuantum de 500 lei/zi de întârziere până la aducerea la îndeplinire a celor de mai sus în caz de neexecutare;

– obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. ###/22.03.2023 pronunţată de Tribunalul ##### în dosar nr. ####/30/2023, a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al comunei ########.

A fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Primăria comunei ######## şi, în consecinţă, respinsă acţiunea faţă de această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Au fost respinse excepţia inadmisibilităţii şi excepţia lipsei de interes.

A fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantul ######## ######## în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local ######## şi UAT al Comunei ########, având că obiect obligaţia de a face.

Au fost obligaţi pârâţii la obţinerea avizelor necesare organizării licitaţiei aprobată prin HCL nr. 69/30.06.2020, la organizarea licitaţiei publice cu privire la parcele înscrise în CF nr. 412030 şi 412031 ######## şi la plata unor daune cominatorii de 50 lei/zi de întârziere de la rămânerea definitivă a hotărârii şi până la executarea obligaţiilor.

A fost respinsă în rest acţiunea.

Totodată, pârâţii au fost obligaţi la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 4780 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru şi onorariu avocat.

##### de atac exercitată

Împotriva sentinţei civile nr. ###/22.03.2023 pronunţată de Tribunalul ##### în dosar nr. ####/30/2022, pârâţii U.A.T. ######## şi Consiliul Local al comunei ######## au promovat calea de atac a recursului solicitând, în temeiul art. 488 alin. 1 pct. 6 şi 8 Cod procedură civilă, admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, respingerea în întregime a acţiunii reclamantului în principal, prin admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Local al comunei ######## şi a excepţiei inadmisibilităţii, iar în subsidiar, ca rămasă fără obiect. În ipoteza respingerii excepţiilor, solicită respingerea acţiunii reclamantului ca neîntemeiată.

Cu privire la admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Local al Comunei ########, arată că în considerentele hotărârii atacate, prima instanţă a reţinut faptul că această excepţie este neîntemeiată, având în vedere că potrivit dispoziţiilor O.U.G. nr. 57/2019, Consiliul local „are atribuţii în ceea ce priveşte aprobarea inventarului bunurilor din domeniul privat al unităţii administrative şi aprobarea licitaţiei în vederea concesionării acestor bunuri”, temei juridic în baza căruia a obligat Consiliul Local „la obţinerea avizelor necesare organizării licitaţiei aprobata prin HCL nr. 69/30.06.2020”, „la organizarea licitaţiei publice cu privire la parcelele înscrise în CF nr. 412030 şi 412031” şi „la plata unor daune cominatorii de 50 lei/zi de întârziere de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până la executarea obligaţiilor”.

#### de aceste aspecte, în plus faţă de cele menţionate în faţa instanţei de fond, recurentul Consiliul Local arată că a depus la dosarul cauzei mai multe Hotărâri adoptate în intervalul 30.09.2021-19.12.2022 în legătură cu prezenta cauză, referindu-se aici cu precădere la Hotărârea 207/19.12.2022, prin care a aprobat inventarul bunurilor care fac parte din domeniul privat al Comunei ########.

În ceea ce priveşte însă obţinerea avizelor necesare în vederea organizării unei licitaţii pentru concesionarea anumitor bunuri din acest inventar şi, totodată, organizarea unei astfel de licitaţii, solicită instanţei să constate faptul că nu are astfel de atribuţii.

Prin urmare, solicită instanţei de recurs să constate faptul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază respingerea excepţiei menţionate supra, simpla menţionare în integralitate a dispoziţiilor O.U.G. nr. 57/2019 neputând fi primită ca motivare. Mai mult decât atât, apreciază faptul că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 129 din O.U.G. nr. 57/2019.

Pârâtul recurent Consiliu Local al comunei ######## opinează că, potrivit dispoziţiilor art. 129 alin. (2) lit. c) din O.U.G. nr. 57/2019, are atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, ceea ce nu poate fi interpretat în sensul obţinerii diferitelor avize sau organizării licitaţiei publice cu privire la parcelele înscrise în CF nr. 412030 şi 412031.

Cu privire la admiterea excepţiei inadmisibilităţii, recurenţii arată că prin petitul referitor la obligarea acestora la organizarea licitaţiei publice cu privire la parcelele înscrise în CF nr. 412030 şi 412031, reclamantul a solicitat obligarea la adoptarea unei hotărâri prin care, conform dispoziţiilor art. 308 din O.U.G. nr. 57/2019, să se aprobe Rapoartele de evaluare aferente terenurilor în discuţie, să se aprobe concesionarea prin licitaţie publică, să se aprobe valoarea minimă a redevenţei pe care ar trebui să o ofere participanţii la licitaţie, să se aprobe studiul de oportunitate, documentaţia de atribuire, caietul de sarcini şi modelul contractului de concesiune (…)

Or, în atare condiţii, recurenţii arată că au invocat în susţinerea excepţiei, lipsa parcurgerii procedurii prealabile.

##### că în acest context, instanţa de fond reţine parcurgerea procedurii prealabile, raportându-se la Adresa formulată de reclamant în data de 9.11.2021 şi la Cererea acestuia din data de 21.02.2022.

Recurenţii opinează însă că cele două documente nu pot fi asimilate unei plângeri prealabile raportat la petitele acţiunii, considerând astfel că şi în acest caz, hotărârea a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, apreciind că instanţa nu a avut în vedere prevederile art. 308 din O.U.G. nr. 57/2019. Totodată, în opinia recurenţilor, hotărârea atacată nu ţine cont de dispoziţiile art. 362 şi art. 363 din O.U.G. nr. 57/2019.

Reiterează faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 129 alin. 2 lit. c din O.U.G. nr. 57/2019, consiliul local are atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei or, administrarea domeniului privat poale presupune inclusiv darea în administrare, închiriere, darea în folosinţă gratuită pe termen limitat persoanelor juridice fără scop lucrativ sau vinderea acestor bunuri, conform art. 362 şi art. 363 din O.U.G. nr. 57/2019.

Învederează că asupra oportunităţii uneia din modalităţile privind administrarea domeniului privat al comunei poate decide doar Consiliul Local, în calitate de autoritate deliberativă autonomă a administraţiei publice locale, conform art. 2 alin. 1, art. 120 alin. 1 şi art. 121 alin. 1 şi 2 din Constituţia României, printr-o hotărâre adoptată cu majoritate absolută, conform dispoziţiilor art. 139 alin. (3) lit. g), coroborat cu cele ale art. 5 lit. cc).

Totodată, apreciază faptul că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 139 alin. (4), potrivit cărora „Votul consilierilor locali este individual şi poate fi deschis sau secret”.

În subsidiar, în situaţia în care vor fi respinse excepţiile, pârâţii recurenţi solicită respingerea acţiunii reclamantului ca rămasă fără obiect.

În preambul, cu referire la HCL nr. 69/30.06.2020, pârâţii recurenţi precizează că astfel după cum rezultă din cuprinsul proceselor verbale nr. 9557/15.08.2020 şi nr. 9992/24.09.2020 şi din împrejurarea că odată cu schimbarea atât a conducerii Primăriei ######## cât şi a componenţei consiliului local în urma alegerilor locale din 27.09.2020, întreaga procedură aferentă licitaţiei ce a făcut obiectul HCL nr. 69/30.06.2020 a fost complet viciată.

Cât priveşte elaborarea unui nou proiect de hotărâre privind concesionarea unor bunuri din domeniul privat al comunei ########, recurenţii arată că pentru a iniţia o nouă procedură a concesionarii, conform art. 308 alin. 1 din O.U.G. nr. 57/2019, „concesionarea are loc la iniţiativa concedentului sau ca urmare a unei propuneri însuşite de acesta”.

Precizează că, astfel cum rezultă din documentele depuse în probaţiune, iniţiativa concesionarii aparţine concedentului.

În acest sens menţionează faptul că încă din 30.09.2021 a fost adoptată HCL nr. 140 privind constituirea unei noi comisii de licitaţii pentru concesionarea unor bunuri din domeniul privat al comunei ########, iar ulterior adoptării acestei hotărâri, au fost emise Dispoziţii ale Primarului şi adoptate hotărâri ce reprezintă acte premergătoare promovării unui Proiect de hotărâre în vederea aprobării organizării licitaţiei privind concesionarea unor bunuri din domeniul privat, fiind totodată întocmite cererile necesare obţinerii avizului Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi al Statului ##### ####### privind încadrarea obiectului concesiunii în infrastructura sistemului naţional de apărare, prevăzut de art. 308 alin. 4 lit. g din O.U.G. nr. 57/2019.

De asemenea, menţionează faptul că a fost emis Referatul primarului nr. 4873 din 21.04.2023, în baza căruia au fost întocmite Proiectul de Hotărâre cu toate Anexele aferente: rapoartele de evaluare, anexa privind stabilirea valorii minime a redevenţei, studiu de oportunitate, documentaţia de atribuire, caietul de sarcini, modelul contractului de concesiune.

Totodată, învederează instanţei faptul că proiectul de hotărâre privind concesionarea celor două parcelele înscrise în CF nr. 412030 şi 412031 va fi supus votului în Consiliul Local ######## după obţinerea avizului Instituţiei Prefectului ##### şi avizului Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat, urmând ca ulterior consilierii locali să decidă asupra oportunităţii adoptării acestui proiect de hotărâre.

În cazul în care vor fi respinse excepţiile şi subsidiarul 1, pârâţii recurenţi solicită respingerea acţiunii reclamantului ca neîntemeiată.

În argumentare, opinează că hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită inclusiv a prevederilor art. 8 alin. (1) şi ale art. 18 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, raportat la aceste prevederi, solicită instanţei de control judiciar să constate că pârâtul Consiliul Local al comunei ######## a adoptat HCL nr. 207/19.12.2022 şi, totodată, că pârâta UAT ######## a întreprins operaţiunile administrative necesare obţinerii avizului prevăzut la art. 308 alin. 4 lit. g din O.U.G. nr. 57/2019.

Referitor la obligarea pârâţilor recurenţi de a organiza licitaţia publică cu privire la parcelele înscrise în CF nr. 412030 şi 412031, apreciază că această soluţie nu se încadrează în niciunul din cazurile prevăzute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reţinând că organizarea unei licitaţii nu echivalează cu efectuarea unei operaţiuni administrative.

Pentru toate motivele anterior arătate, solicită admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei atacate şi, rejudecând, respingerea în întregime a acţiunii reclamantului.

În drept, invocă: prevederile legale menţionate în cuprinsul cererii de recurs.

Întâmpinarea reclamantului intimat:

Prin întâmpinarea formulată faţă de recursul autorităţilor pârâte, reclamantul intimat ######## ######## solicită respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Local ######## ca neîntemeiată, respingerea excepţiei inadmisibilităţii şi respingerea recursului ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate, solicită respingerea acesteia având în vedere că cele două pârâte iniţiale, respectiv consiliul local şi primăria ######## au fost cele care au emis înscrisurile anexate în primă instanţă, caiet de sarcini, regulament privind vânzarea prin licitaţie publică a 35 de parcele, la două din acestea dorind şi participe la licitaţie, cât şi procesele-verbale prin care s-a amânat succesiv licitaţia publică pentru concesionarea parcelelor 412030,412031 şi 412032; totodată, conform dispoziţiilor legale, primăria şi consiliul local sunt cele care au în sarcina lor exercitarea partajată a anumitor atribuţii, chiar dacă în numele şi interesul unităţii administrativ-teritoriale.

Mai arată că, raportat la petitul l din acţiunea introductivă, în temeiul art. 357 alin. (1) din Codul administrativ, revine primăriei – autoritatea executivă – să dispună constituirea şi conducerea comisiei speciale pentru întocmirea inventarului bunurilor ce alcătuiesc domeniul privat al unităţii administrativ teritoriale.

Relativ la petitul 2 din acţiunea introductivă, în temeiul art. 357 alin. (4) din Codul administrativ, inventarul precizat se aprobă de către consiliul local – autoritatea deliberativă, astfel că prima instanţă a reţinut în mod judicios faptul că autoritatea deliberativă reprezentată de consiliul local are atribuţii în ceea ce priveşte aprobarea inventarului bunurilor din domeniul privat al UAT şi aprobarea licitaţiei în vederea concesionării acestor bunuri.

Referitor la petitul 3 din acţiunea introductivă, în conformitate cu art 308 alin. (4) din aceeaşi lege, este în sarcina pârâtelor să obţină avizele menţionate, chiar dacă se va reţine doar obligarea UAT ######## la cele solicitate, atribuţiile conferite sunt exercitate prin intermediul celor două pârâte chemate iniţial în judecată.

Prin răspunsul nr. 12169/06.01.2022, practic pârâtele îşi invocă propria culpă pentru neobţinerea avizelor necesare, nefiind inventarul bunurilor imobile proprietate publică a UAT.

Chiar mai mult, având în vedere şi art. 129 alin. (14) Codul Administrativ, este evident că avizele necesare în vedere organizării unei licitaţii nu puteau fi obţinute cât timp pătatele au stat în pasivitate cu privire la inventarierea şi aprobarea inventarului bunurilor imobile din domeniul privat al UAT ######## conform art. 308 din Codul administrativ, pasivitate ce a durat până la începerea demersurilor sale.

Reclamantul intimat contestă susţinerea Consiliului local în sensul că nu poate abţine avizele necesare, cât timp au avut iniţiativa concesionării imobilelor în discuţie, emiţând acte privitoare la licitaţie, demersurile nefinalizându-se din vina consilierilor locali şi mai ales raportat la art. 308 Cod administrativ.

Cu privire la petitul 4 din cererea introductivă, reclamantul intimat arată că, într-adevăr, UAT ######## trebuie obligată să organizeze de urgenţă licitaţia publică, însă aceasta nu se poate realiza fără implicarea consiliului şi a primăriei, care trebuie să îşi îndeplinească corespunzător obligaţiile pentru ca licitaţia să aibă loc în condiţii de legalitate.

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii, solicită respingerea acesteia având în vedere că, astfel cum a anexat la cererea introductivă, la data de 21.02.2022 şi la data de 18.04.2022 a trimis atât către Primăria ######## cât şi către Consiliul Local ######## o cerere, prin care a solicitat luarea măsurilor necesare în vederea organizării licitaţiei publice de urgenţă. Neprimind răspuns în termenul legal de 30 de zile, în temeiul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a formulat acţiunea în instanţă în vederea reparării pagubei cauzate prin neorganizarea licitaţiei şi obligării pârâtelor la întreprinderea demersurilor necesare organizării acesteia în condiţii de legalitate, procedura prealabilă fiind îndeplinită, contrar celor susţinute de partea adversă.

Susţine reclamantul intimat că în mod greşit recurentele invocă dispoziţiile art. 363 din O.U.G. nr. 57/2019, acest articol făcând referire la vânzarea şi nu la concesionarea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.

Învederează că votul consilierilor locali a fost dat în componenţa consiliului local de la acea vreme, neexistând vreo raţiune pentru care ar fi necesar votul consilierilor locali la fiecare schimbare de componenţă a autorităţii deliberative.

Solicită instanţei de recurs să aibă în vedere susţinerile UAT ######## referitoare la vicierea procedurii privind organizarea unei licitaţii publice în vederea concesionării unui imobil având în vedere înscrisurile depune în dosar şi, mai ales, ţinând cont că licitaţia nu a fost organizată în urmă cu aproape trei ani datorită lipsei de prezenţă a membrilor din comisia de licitaţie, cât şi lipsei avizelor necesare. Cu privire la acest aspect, susţine că nu i se poate imputa lipsa avizelor necesare, fiind responsabilitatea pârâtelor care, practic, îşi invocă propria culpă atunci când susţin că procedura a fost viciată, nerespectând dispoziţiile art. 357 raportat la art. 308 Cod administrativ.

Reclamantul intimat nu contestă faptul că UAT ######## avea într-adevăr posibilitatea de a alege cum vor fi valorificate bunurile din domeniul privat, însă, odată aleasă modalitatea de valorificare, apreciază că nu poate dispune după bunul său plac, riscând să lezeze interesele co-contractorilor; de asemenea nu există o hotărâre a consiliului local prin care să fi fost anulată procedura concesionării, rezultând aşadar că posibilitatea concesionării imobilelor în discuţie este de actualitate.

Solicită instanţei să observe şi răspunsul nr. 12169/06.01.2022, prin intermediul căreia Primăria ######## îşi recunoaşte culpa datorită faptului că inventarele pe anii anteriori nu au rost finalizate şi supuse spre aprobarea consiliului local, fiind necesară formularea cererii de chemare în judecată pentru ca Primăria ######## să demareze procedura de inventariere a bunurilor ce alcătuiesc domeniul privat al Comunei ########, cât şi iniţierea proiectului de hotărâre privind aprobarea acestui inventor de către Consiliul local ########.

Mai arată că terenurile ce fac obiectul CF-urilor în discuţie sunt destinate construirii, în condiţiile Planului Urbanistic ####### aprobat prin Hotărârea Consiliului Local, astfel cum se precizează şi în caietul de sarcini, parte integrantă a documentaţiei de licitaţie. Concesionarea acestor parcele se face în scopul realizării unor activităţi industriale nepoluante şi de depozitare.

#### necesar a fi observat susţinerea părţii adverse, prin care se precizează că la momentul actual, aceasta a contractat servicii privind elaborarea unui proiect tehnic – centru de colectare selectivă deşeuri, proiect ce urmează a fi realizat tot pe un teren aflat în proprietatea privată a acesteia, respectiv cel înscris în CF nr. 412119.

##### că, totodată, organizarea licitaţiei publice este obligaţia şi atributul pârâtelor astfel că, ţinând cont de art. 18 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 554/2004, „Atunci când obiectul acţiunii în contencios administrativ îl formează un contract administrativ, în funcţie de starea de fapt, instanţa poate: (…) impune uneia dintre părţi îndeplinirea unei anumite obligaţii”.

Pentru toate argumentele expuse, solicită respingerea recursului şi menţinerii soluţiei primei instanţe.

În drept, îşi întemeiază întâmpinarea pe dispoziţiile art. 308, art. 357 şi celelalte din OUG 57/2019.

Hotărârea instanței de recurs

Analizând recursul promovat, prin raportare la criticile formulate, precum şi la dispozițiile art. 488 şi urm. Cod pr. civilă, Curtea constată următoarele:

În mod prealabil se reţine că recurenta a invocat motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 6 şi 8 Cod procedură civilă, în motivarea cărora a arătat că hotărârea instanţei de fond este nemotivată ca urmare a faptului că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale, simpla menţionare în integralitate a dispoziţiilor O.U.G. nr. 57/2019 neputând fi primită ca motivare.

Primul motiv de casare întemeiat pe art. 488 alin. 1 pct. 6 C.pr.civ. nu poate fi primit. Potrivit textului hotărârea este casabilă dacă nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei. Sunt reglementate trei ipoteze referitoare la nemotivarea hotărârii, fără a se suprapune integral pe dispoziţiile art. 425 alin.1 lit. b) Cod procedură civilă, motivul de casare vizând fie lipsa totală a motivelor, fie cuprinderea unor motive contradictorii, ori prezentarea numai a unor motive străine de natura cauzei, rezultând astfel că nerespectarea structurii impuse de art.425 alin.1 lit. b) Cod procedură civilă, nu este în sine motiv de casare, decât atunci când se suprapune pe una din cele trei ipoteze reglementate în art. 488 alin. 1 pct. 6 C.pr.civ.

Control judiciar poate fi exercitat de către instanţă în măsura în care cererea formulată a fost analizată, chiar dacă nu sub toate aspectele, cel puţin în esenţa sa, de către judecătorul fondului.

În mod cert, motivarea este de esenţa hotărârii judecătoreşti, lipsa acesteia, caracterul neclar, confuz, incomplet, putând afecta dreptul părţilor la un proces echitabil, în condiţiile în care acestea nu au posibilitatea să cunoască raţionamentul instanţei, dispoziţiile legale aplicate şi interpretate de aceasta, modul în care au fost determinate faptele pe baza probelor administrate.

####, motivarea nu presupune o detaliere a tuturor aspectelor şi argumentelor invocate de către părţi, ea trebuind să surprindă esenţa litigiului să stabilească corect faptele pe baza probelor administrate, să releve corecta interpretare a dispoziţiilor aplicabile şi să prezinte corect soluţia regăsită în dispozitivul hotărârii.

Analizând, în concret, considerentele sentinţei atacate, din perspectiva criticii formulate de recurentă, circumscris motivului prevăzut de art.488 alin.1 pct.6 Cod procedură civilă, ##### constată că în considerentele sentinţei se regăsesc, ulterior situaţiei de fapt stabilite pe baza probatoriului administrat, argumente şi raţionamente din analiza cărora rezultă că instanţa s-a raportat la susţinerile ambelor părţi, instanţa motivând fiecare excepţie invocata. #### de aceste considerente, Curtea constată că, sentinţa tribunalului este corect motivată, pe structura impusă de lege, fiind arătată în detaliu situaţia de fapt stabilită, dispoziţiile legale aplicabile, interpretarea acestora şi raţionamentul juridic avut în vedere de tribunal.

În ce privește critica de recurs privind greșita aplicare a legii de către instanța de fond, critică încadrabilă în cazul de casare prevăzut de art.488 pct.8 Cod procedură civilă, Curtea reține că este întemeiată.

In sentința recurată prima instanţă a reţinut „Raportat la petitul având ca obiect obligarea pârâţilor la obţinerea avizelor necesare şi organizarea licitaţiei privind concesiunea parcelelor înscrise în CF nr. 412030 şi 412031 ########, tribunalul constată că este întemeiat. Astfel, în exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul Local al comunei ######## a adoptat HCL nr. 69/30.06.2020 prin care s-a decis concesionarea unor bunuri imobile proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale. Pârâta avea obligaţia ca la adoptarea acestui act administrativ să se asigure că îndeplineşte toate condiţiile de legalitate şi că deţine toate avizele necesare, în virtutea respectării principiului legalităţii actelor administrative. În acelaşi sens, instanţa constată şi perioada mare de timp în care pârâţii au stat în pasivitate şi nu au efectuat demersurile necesare pentru obţinerea avizului menţionat, prin aceasta aducând prejudicii reclamantului care a depus încă din anul 2020 toată documentaţia necesară în vederea participării la licitaţie.”

In acord cu recurenta şi contrar celor reţinute în sentinţă, Curtea reţine că legiuitorul a lăsat aprecierea oportunităţii înstrăinării terenului ce aparţine domeniului privat al unităţii administrativ teritoriale, la latitudinea autorităţii deliberative. Aceasta poate, după cum apreciază asupra oportunității înstrăinării terenului ce aparţine domeniului privat al unităţii administrativ teritoriale, să decidă că un teren se impune a fi înstrăinat sau nu.

Înstrăinarea cu titlu oneros a bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este reglementată în mod expres în cuprinsul art. 363 C. adm. care instituie reguli specifice în ceea ce priveşte vânzarea bunurilor proprietate privată: „(1) Vânzarea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale se face prin licitaţie publică, organizată în condiţiile prevăzute la art. 334-346, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 311, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel. (2) Stabilirea oportunităţii vânzării bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi organizarea licitaţiei publice se realizează de către autorităţile prevăzute la art. 287, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel. (3) Vânzarea prin licitaţie publică a bunurilor imobile proprietate privată a statului, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel, se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (4) Vânzarea prin licitaţie publică a bunurilor imobile aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean, a Consiliului ####### al Municipiului Bucureşti, respectiv a consiliului local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz”. Hotărârea prin care se aprobă înstrăinarea cu titlu oneros a unor bunuri aparține autorităţii publice.

În considerarea acestor competenţe exclusive, Consiliul local este singurul în măsură să aprecieze oportunitatea, necesitatea, posibilitatea concretă de realizare a modalităţii prin care bunurile aflate în proprietatea privată a comunei sunt puse în valoare si deci organizarea sau nu a licitaţiei publice.

Aşa cum a arata si recurenta in recursul formulat dispoziţiile art. 308 din Codul Administrativ prevăd procedura administrativă de inițiere a concesionării, iar la aliniatul 1 se arată: „Concesionarea are loc la inițiativa concedentului sau ca urmare a unei propuneri însușite de acesta”. Acest text de lege reglementează oportunitatea autorităţii administrative de a organiza sau nu licitaţia publică cu privire la terenurile aparţinând Consiliului local sau UAT.

#### de aceste considerente, în temeiul art. 498 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul formulat, va casa în parte sentinţa recurată şi, în rejudecare, va respinge acţiunea formulată de reclamantul ######## ######## în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local ######## şi UAT al Comunei ######## având ca obiect obligaţia de a face. Va menţine în rest sentinţa recurată.

Va lua act de faptul că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâţii recurenţi U.A.T. ######## şi Consiliul Local al comunei ######## împotriva sentinţei civile nr. ###/22.03.2023 pronunţată de Tribunalul ##### în dosar nr. ####/30/2022.

Casează în parte sentinţa recurată şi în rejudecare:

Respinge acţiunea formulată de reclamantul ######## ########, cu domiciliul procesual ales în Timişoara, Piaţa ##### #### – la av. ###### ######, nr. 1, Ap. 8A, ####### ##### ## ############## ## ####### ######### ##### ######## ## ### ## ####### ########, ambele cu sediul în #### ########, str. Principală nr. 445, ####### #####, având ca obiect obligaţia de a face.

Menţine în rest sentinţa recurată.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

În temeiul art. 396 alin. 2 Cod de procedură civilă (aprobat prin Legea nr. 134/2010), pronunţarea s-a făcut prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei la data de 19.12.2023.

Președinte Judecător Judecător

###### ##### #### ##### ######## ####### ####### ###

Grefier

##### ######

Red. ######- 18.01.2024

Tehnored. #### – 5 ex.- 18.01.2024

##### instanţă: Tribunalul #####

Judecător: G. #######

Se ########.rec. U.A.T. ########+Consiliul Local al comunei ######## – sediu. proc. ales – Timişoara, #### ########## ### #, ### #, parter – TM

av.roxana.iliescu@gmail.com

„ recl.int. ######## ######## – dom. proc. ales – Timişoara, p-ţa ##### #### nr. 1, ### ## # ################@yahoo.com

„ pâr.int. Primăria comunei ######## – ########, #### ########## ### ### – TM

###########################

3 #### /exp.

Analiza obligației de ”a face” a autorităților publice în organizarea licitațiilor