Confruntarea cu un refuz de emitere a certificatului de urbanism din partea autorităților locale reprezintă o problemă frecventă și complexă pentru dezvoltatori și proprietari de terenuri. O astfel de situație ridică întrebări juridice esențiale: ce se întâmplă atunci când Planul Urbanistic General (PUG) al unei localități a expirat? Este autoritatea publică îndreptățită să condiționeze orice dezvoltare de elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ)?

O decizie recentă și definitivă a Curții de Apel Timișoara aduce clarificări importante în acest domeniu, tranșând conflictul dintre două acte normative cheie și stabilind o ierarhie clară a regulilor de urbanism. În cele ce urmează, vom analiza în detaliu această speță, explicând argumentele părților și, cel mai important, raționamentul instanței de recurs care a reformat soluția inițială a tribunalului.

Chestiunile de drept dezbătute

Speța analizată se concentrează pe legalitatea unui refuz de emitere a certificatelor de urbanism în scopul construirii, motivat de expirarea Planului Urbanistic General (PUG) al comunei și de lipsa unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru terenurile în cauză.

Dezbaterea juridică a gravitat în jurul interpretării și aplicării a două acte normative fundamentale:

Hotărârea de Guvern nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism (RGU), care, prin articolul 36, pare să permită autorizarea directă a construcțiilor în absența unui PUG.
Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, care, prin articolul 65, condiționează explicit realizarea investițiilor în lipsa unui PUG de existența unui PUZ aprobat.

Obiectul dosarului

Societatea reclamantă a chemat în judecată Primarul unei comune și Comuna, solicitând instanței:

Anularea a patru certificate de urbanism emise cu mențiunea că nu pot fi utilizate în scopul declarat (împrejmuire, branșamente, intrare în legalitate construcții provizorii).
Anularea răspunsurilor negative la plângerile prealabile formulate împotriva acestor certificate.
Obligarea pârâtului la emiterea unor noi certificate de urbanism, favorabile, conform scopurilor solicitate prin cererile inițiale.

În esență, reclamanta a cerut instanței să înlăture obstacolul administrativ și să oblige autoritatea locală să îi permită demararea proiectelor dorite.

Starea de fapt relevantă

O societate comercială, în calitate de subchiriaș, deținea folosința a două terenuri intravilane. În mai și iunie 2022, aceasta a depus la primărie patru cereri pentru obținerea de certificate de urbanism, având următoarele scopuri:

Împrejmuirea terenurilor și branșarea la utilități pentru construcții provizorii.
Intrarea în legalitate pentru o terasă, o parcare și containere cu caracter provizoriu deja amplasate.

Primarul a emis certificatele de urbanism, însă a menționat explicit că acestea nu pot fi utilizate în scopul declarat. Motivul invocat a fost constant: pentru parcelele respective nu existau reglementări urbanistice valabile, iar orice construcție era interzisă până la elaborarea și aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Nemulțumită, societatea a urmat procedura plângerii prealabile, care a fost respinsă, deschizându-i astfel calea acțiunii în instanța de contencios administrativ.

Temeiurile legale invocate

Conflictul juridic s-a purtat pe interpretarea următoarelor acte normative:

Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ: Definește noțiunile de “refuz nejustificat” și “exces de putere”, fiind instrumentul legal prin care reclamanta a putut contesta actele autorității.
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții: Menționată în contextul caracterului provizoriu al construcțiilor, care ar fi trebuit să beneficieze de o procedură simplificată.
H.G. nr. 525/1996 (Regulamentul General de Urbanism): Art. 36 alin. (2) a fost piesa centrală a apărării reclamantei, stipulând că “până la aprobarea planurilor urbanistice generale (…), autorizarea executării construcţiilor se va face numai în condiţiile stabilite de prezentul regulament”.
Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul: Art. 65 alin. (1) a fost argumentul principal al primarului, prevăzând că “în absenţa Planului urbanistic general aprobat, (…) se pot realiza investiţii în construcţii (…) numai pe baza unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit legii”.

Argumentele părților implicate

Argumentele reclamantei (Intimata în recurs)

Aplicabilitatea H.G. nr. 525/1996: Inexistența unui PUG valid nu poate bloca dezvoltarea, deoarece Art. 36 din RGU oferă soluția: autorizarea se face direct pe baza regulamentului general.
Existența unui Regulament Local: Reclamanta a susținut că la nivelul comunei exista un regulament local aprobat prin HCL nr. 104/2018, deci nu se putea vorbi de un vid legislativ.
Caracterul Provizoriu al Lucrărilor: Fiind vorba de construcții provizorii (containere, terasă), procedura de autorizare trebuia să fie simplificată, iar exigența unui PUZ este disproporționată.
Încălcarea Dreptului de Proprietate: Interdicția totală de a construi, cauzată de pasivitatea autorității (care nu a actualizat PUG-ul), echivalează cu o expropriere de fapt și golește de conținut dreptul de folosință asupra terenului.

Argumentele primarului (Recurentul în recurs)

Inaplicabilitatea H.G. nr. 525/1996: Dispozițiile Art. 36 erau valabile doar înainte de aprobarea primului PUG al comunei. Odată ce un PUG a existat (chiar dacă a expirat ulterior), acea normă tranzitorie și-a încetat aplicabilitatea.
Supremația Legii nr. 350/2001: Acest act normativ este ulterior și superior H.G. 525/1996. Art. 65 din lege stabilește clar și fără echivoc obligativitatea unui PUZ în absența unui PUG, fiind norma specială și prioritară.
Natura HCL nr. 104/2018: Respectiva hotărâre de consiliu local aproba doar un “aviz de principiu” pentru un viitor PUG. Era un act preparator, un document de lucru, nicidecum un PUG sau un regulament local în vigoare și opozabil.
Legalitatea Refuzului: Refuzul nu a fost unul abuziv, ci o consecință directă a aplicării corecte a legii (Art. 65 din Legea nr. 350/2001).

Istoricul speței

În primă instanță, Tribunalul a admis acțiunea reclamantei. Judecătorul fondului a considerat că refuzul primarului este nejustificat, reținând că, în lipsa PUG, devin aplicabile prevederile H.G. nr. 525/1996. De asemenea, a considerat că HCL nr. 104/2018 reprezintă un regulament local de urbanism existent. În consecință, a anulat certificatele de urbanism negative și a obligat primarul să emită altele noi, conforme solicitărilor.

Împotriva acestei soluții, Primarul a declarat recurs, aducând cazul în fața Curții de Apel Timișoara pentru o judecată finală.

Motivarea Curții de Apel

Instanța de recurs a reanalizat întregul raționament juridic și a ajuns la o concluzie diametral opusă.

Ierarhia și Succesiunea Normelor Legale: Curtea a subliniat un principiu fundamental al dreptului: legea (Legea nr. 350/2001) este superioară unei hotărâri de guvern (H.G. nr. 525/1996). Mai mult, legea este și ulterioară. Prin urmare, în caz de conflict, prevederile legii prevalează.
Interpretarea Corectă a Art. 65 din Legea nr. 350/2001: Curtea a constatat că textul legii este imperativ și lipsit de ambiguitate. Expresia “în absența Planului urbanistic general (…), se pot realiza investiții (…) numai pe baza unui plan urbanistic zonal” instituie o condiție obligatorie. Deoarece PUG-ul comunei expirase în 2014, situația se încadra perfect în ipoteza legii, făcând obligatorie elaborarea unui PUZ.
Analiza Argumentelor Reclamantei:
- Instanța a confirmat că HCL nr. 104/2018 era doar un aviz de principiu pentru un PUG “în lucru” și nu o documentație de urbanism finală și aplicabilă.
- A stabilit că natura provizorie a construcțiilor nu înlătură obligația respectării legii urbanismului. Simplificarea procedurii la care se referă Legea nr. 50/1991 vizează conținutul documentației tehnice, nu derogă de la cerințele de planificare urbanistică (PUG sau PUZ).
- A respins argumentul privind încălcarea dreptului de proprietate, arătând că dreptul de a construi nu este absolut, ci este condiționat de respectarea legii. Cerința elaborării unui PUZ este o condiționare legală temporară, nu o interdicție totală și disproporționată.

Prin urmare, Curtea a concluzionat că refuzul primarului de a emite certificate de urbanism fără existența unui PUZ a fost unul justificat și temeinic, fiind fundamentat pe aplicarea corectă a normelor superioare din Legea nr. 350/2001. Hotărârea primei instanțe a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii.

Soluția finală

Curtea de Apel Timișoara a pronunțat următoarea soluție:

A admis recursul declarat de pârâtul Primarul Comunei.
A casat în parte sentința tribunalului.
Rejudecând cauza pe fond, a respins în totalitate acțiunea formulată de reclamantă.

Astfel, certificatele de urbanism inițiale, care condiționau construirea de elaborarea unui PUZ, au rămas valabile, iar obligația primarului de a emite acte noi a fost înlăturată. Decizia este definitivă.

Hotărâre conținut integral

Hotarâre nr. 70/2024 din 17.01.2024 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, cod RJ ee7e92d55 (https://www.rejust.ro/juris/ee7e92d55)

Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:CATIM:2024:016.######

#######

CURTEA DE APEL TIMIŞOARA OPERATOR -2928

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

DOSAR NR. ###/30/2023

DECIZIA CIVILĂ NR. ##

Şedinţa publică din 17 ianuarie 2024

PREŞEDINTE: ######## #### #####

JUDECĂTOR: ### ####### #######

JUDECĂTOR: ##### ######

GREFIER: ####### #######

S-a luat în examinare recursul declarat de recurent-pârât Primarul comunei ########## împotriva Sentinţei civile nr. ###/04.10.2023, pronunţată de Tribunalul ##### în dosar nr. ###/30/2023, în contradictoriu cu intimata-reclamantă ### ##### ###### S.R.L..

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la a doua strigare, se prezintă pentru recurentul-pârât se prezintă consilier juridic ###### #######-#####, pentru intimata-reclamantă se prezintă avocat ###### ######.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,

Se constată depusă la dosar, prin registratura instanţei la data de 09.01.2024, chitanţă privind plata taxei judiciar de timbru în cuantum de 100 lei.

Reprezentanta recurentului-pârât depune delegaţie de reprezentare şi arată că nu mai are alte cererii de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepţii de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul atât, pe excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare, cât şi în dezbaterea recursului.

Reprezentantul intimatei-reclamante solicită admiterea excepţiei, întrucât motivarea necorespunzătoare a recursului echivalează cu o nemotivare în sens procedural al acestuia, iar simpla nemulţumire a părţii adverse cu privire la hotărârea pronunţată nu este suficientă pentru a se admite rejudecarea cauzei.

Reprezentanta recurentului-pârât solicită respingerea excepţiei, apreciază că recursul este motivat, potrivit art.488 pct.8 Cod procedură civilă.

Pe fond, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea în parte a deciziei atacate şi în rejudecare, respingerea acţiunii formulată de reclamantă cu privire la anularea certificatelor de urbanism, precum şi a răspunsurilor nr. 54536/19.08.2022, 54540/19.08.2022, 54543/19.08.2022 şi nr. 54545/19.08.2022, prin care au fost respinse plângerile prealabile. Fără cheltuieli de judecată.

Pe fond, reprezentantul intimatei-reclamante, solicită respingerea recursului ca fiind neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 394 alin. 1 Cod de procedură civilă, instanţa închide dezbaterile şi reţine cauza pentru deliberare și pronunțare.

C U R T E A,

Deliberând asupra recursului de faţă, constată următoarele:

1.Hotărârea instanţei de fond şi recursul pârâtului Primarul Comunei ##########:

Prin Sentinţa civilă nr. ###/04.10.2023, pronunţată în dosar nr.###/30/2023, Tribunalul #####:

– a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Comuna ########## şi, în consecinţă, respinge acţiunea faţă de această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

– a admis acţiunea formulată de reclamanta ### ##### ###### SRL, în contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei ##########, având ca obiect anulare act administrativ.

– a dispus anularea certificatelor de urbanism nr. 481/22.02.2022, 482/22.06.2022, 483/22.06.2022 şi 484/22.06.2022, precum şi a răspunsurilor nr. 54536/19.08.2022, 54540/19.08.2022, 54543/19.08.2022 şi nr. 54545/19.08.2022, prin care au fost respinse plângerile prealabile.

– a obligat pârâtul la emiterea certificatelor de urbanism în scopul solicitat de reclamantă prin cererile înregistrate sub nr. 44136/31.05.2022, 44139/31.05.2022, 44210/02.06.2022 şi 44211/02.06.2022 şi a luat act de faptul că cheltuielile de judecată urmează a fi solicitate pe cale separată.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâtul Primarul comunei ##########, solicitând admiterea recursului, casarea în parte a deciziei atacate şi în rejudecare, respingerea acţiunii formulată de reclamantă cu privire la anularea certificatelor de urbanism nr. 481/22.02.2022, 482/22.06.2022, 483/22.06.2022 şi 484/22.06.2022, precum şi a răspunsurilor nr. 54536/19.08.2022, 54540/19.08.2022, 54543/19.08.2022 şi nr. 54545/19.08.2022, prin care au fost respinse plângerile prealabile.

În motivare, se critică hotărârea primei instanţe pentru nelegalitate, considerând că este incident motivul de casare prevăzut de pct. 8 ale art. 488 Cod procedură civilă; „Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate; (…) 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material”.

Se arată că, instanţa de fond a reţinut în mod eronat că apărările referitoare la inexistenţa unui PUG la nivelul comunei ########## sau a unei documentaţii de urbanism locale, nu pot fi reţinute ca temei al refuzului, în condiţiile în care situaţiile enunţate de pârât îşi găsesc clarificare în prevederile art. 36 al. 2 din HG nr. 525/1996, care stipulează că: „Până la aprobarea planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism, autorizarea executării construcţiilor se va face numai în condiţiile stabilite de prezentul regulament”.

În speţă, la nivelul comunei ########## situaţia este diferită, deoarece a existat un plan urbanistic general care, însă, a expirat în anul 2014, prin urmare, nu pot fi aplicabile speţei prevederile art. 36 alin. 2 din HG nr. 525/1996.

#### evident că instanţa de fond a interpretat şi aplicat eronat aceste dispoziţii cuprinse de art. 36 al. 2 din HG nr. 525/1996, deoarece acest text de lege îşi găseşte aplicabilitate doar în ipoteza în care la nivelul comunei nu a fost aprobat niciodată un plan generai de urbanism, nu şi în situaţia în care a existat un astfel de PUG, însă acesta a încetat să mai producă efecte, prin expirarea termenului său de valabilitate.

Mai mult decât atât, ulterior adoptării H.G. nr. 525/1996 a intrat în vigoare Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, care reprezintă sediul materiei urbanismului, care, la art. 65 alin. 1 (forma în vigoare de la data publicării acestei legii în M.Of. – respectiv anul 2001), prevedea că „ 1) în absenţa Planului de amenajare a teritoriului judeţean şi a Planului urbanistic general aprobate, pe teritoriile aferente nu se pot realiza investiţii în construcţii, lucrări tehnico-edilitare, precum şi orice alte investiţii urbane.” #### iniţial textul art. 65 alin. 1 din Legea nr. 350/2001 prevedea o interdicţie de construire pe teritoriile aferente în absenţa planului urbanistic general aprobat potrivit legii, ulterior acest text a fost modificat prin O.G. nr. 27/2008, în prezent art. 65 alin. 1 din lege stipulând că „ (1) în absenţa Planului de amenajare a teritoriului judeţean şi a Planului urbanistic general aprobate, pe teritoriile aferente se pot realiza investiţii în construcţii, lucrări tehnico-edilitare, precum şi orice alte investiţii urbane numai pe baza unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit legii şi cu respectarea Regulamentului general de urbanism.” Aşadar, analizând comparativ dispoziţiile art. 36 al. 2 din HG nr. 525/1996, privind aprobarea Regulamentului ####### de Urbanism, având denumirea marginală Autorizarea Directă şi ale art. 65 al. 1 din Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, se poate uşor observa, pe de o parte, că dispoziţiile art. 36 al. 2 din HG nr. 525/1996 au fost aprobate cu mult anterior aprobării art. 65 al. 1 din Legea nr. 350/2001 şi că, pe de altă parte, este absolut evident că imediat după aprobarea HG nr. 525/1996 sau chiar concomitent nu avea cum să existe aprobate planuri urbanistice generale şi regulamente locale de urbanism.

Era, deci, absolut logic, ca legiuitorul să nu blocheze investiţiile în domeniul urbanismului până la aprobarea primelor planuri generale de urbanism şi regulamente locale de urbanism, însă după acest moment, mai exact după apariţia Legii nr. 350/2001, investiţiile în construcţii în ipoteza absenţei unui plan urbanistic general (situaţia comunei ########## încă din anul 2014) pot fi făcute numai pe baza unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit legii.

Astfel, acest text legal prevede în mod expres că, în absenţa unui plan urbanistic general aprobat potrivit legii, investiţiile în construcţii şi orice alte investiţii urbane se pot realiza numai pe baza unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit legii şi cu respectarea Regulamentului general de urbanism.

Aşadar, raportat la aceste dispoziţii, în absenţa PUG-ului nu se pot realiza construcţii doar în baza dispoziţiilor Regulamentului ####### de Urbanism aprobat prin H.G. nr. 525/1996, aşa cum prevedea art. 36 alin. 2 din H.G. nr. 525/1996, fiind necesară şi elaborarea unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit legii.

În plus, având în vedere că parcela de teren în discuţie, deşi se află în intravilan, nu a fost niciodată reglementată printr-o documentaţie de urbanism, iar prin HG nr. 525/1996 nu se defineşte funcţiunea zonei, parcelei, este evident că această parcelă de teren poate fi reglementată urbanistic doar prin intermediul unui PUZ, aprobat conform dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 350/2001.Odată cu expirarea PUG-ulul terenul în cauză a rămas fără reglementări urbanistice, deoarece Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG nu mai este nici acesta în termen de valabilitate, terenul rămânând doar în intravilanul localităţi iar reglementările urbanistice pot fi stabilite pentru terenul în cauză doar printr-o altă documentaţie de urbanism (PUZ şi RLU aferent PUZ.) aprobată în condiţiile legii.

Susţinerea instanţei de fond, anume că în absenţa unui plan urbanistic general autorizarea executării construcţiilor se va face în temeiul HG nr. 525/1996, este una absolut nelegală,, deoarece, aşa cum a arătat anterior, această ipoteză era aplicabilă doar înainte de aprobarea unui plan urbanistic general la nivelul localităţii şi, oricum, mai înainte de aprobarea Legii nr. 350/2011, care a lămurit expres, prin art. 65 ai. 1, că orice investiţii în construcţii se pot face, dacă nu există PUG, numai în baza unui PUZ.

Totodată, instanţa de fond a reţinut în mod greşit faptul că la nivelul comunei ##########, există un regulament local de urbanism, HCL nr. 104/2018. Instanţa a constatat că, prin acest act administrativ, a fost aprobată revocarea HCL nr. 81/2018 privind avizul de principiu al planşei PUG ########## şi a Regulamentului local de urbanism, au fost aprobate avizul de principiu al planşei PUG ########## şi Regulamentul local de urbanism. Aşadar, la nivelul comunei ##########, există un Regulament local de urbanism, aprobat prin HCL nr. 104/2018.

În ceea ce priveşte aplicabilitatea H.C.L nr.104/2018, arătă instanţei faptul că prin HCL nr. 104/2018 de revocare a HCL nr. 81/2018, s-a aprobat avizul de principiu al planşei PUG ########## şi a Regulamentului local de urbanism aferent PUG ########## fiind la acest moment un document fără putere de aplicare, constituind doar un act de însuşire a documentaţiei de urbanism de tip PUG, de către Consiliul Local ########## înainte de a intra în circuitul de avizare finală, mai exact etapa III din IV din procesul de elaborare PUG. Acest aviz de principiu are caracter consultativ şi nu legislative.

Această etapă reprezintă etapa de analiză a diagnosticului şi forma preliminară a planului, potrivit Regulamentului cadru de elaborare PUG, elaborat de Consiliul ######## #####. Din procesul de elaborare PUG, etapele I şi III trebuie însuşite de către Consiliul Local printr-o hotărâre de consiliu focal.

#### după parcurgerea tuturor etapelor din procesul de elaborare şi după aprobarea definitivă prin HCL a documentaţiei de urbanism finale de tip PUG, acesta devine act final, având putere de aplicare, astfel cum este prevăzut de art. 49 alin. (3) din Legea nr.350/2002 („După aprobare Planul Urbanistic #######, Planul Urbanistic Zonal Si Planul Urbanistic de Detaliu împreună cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile în justiţie”).

Planul Urbanistic ####### al Comunei ########## avea până la data pronunţării hotărârii recurate trei avize de principiu votate prin hotărâri de consiliu local, după cum urmează: HCL nr. 88/2014, HCL nr. 81/2018 modificat prin HCL nr. 104/2018, fiind o documentaţie în lucru, nicidecum una finalizată.

În condiţiile în care certificatele de urbanism se emit în temeiul reglementărilor documentaţiilor de urbanism aprobate şi a legislaţiei în vigoare, iar HCL nr. 104/2018 este un act administrativ ce a venit doar să revoce HCL nr. 81/2018 şi să aprobe un aviz de principiu pentru ceea ce se intenţionează a se întâmpla în viitor, este evident că Certificatele de urbanism nr. 481/22.06.2022, 482/22.06.2022, 483/22.06.2022, 484/22.06.2022 nu puteau fi întocmite în baza HCL nr. 104/2018.

##### în vedere că până la data de 25.10.2023 se discută de o documentaţie în lucru, care nu avea caracter definitiv, putând suferi modificări/completări pana la momentul final al aprobării Noului PUG prin hotărârea consiliului local, consideră că este evident că nu se poate discuta de aplicarea Avizului de Principiu aprobat prin HCL nr. 104/2018. Astfel Regulamentul Local de Urbanism care este, potrivit art. 45, 46 şi 49 alin. 2 din Legea nr. 350/2001 este o parte componentă a Planului urbanistic general, nu poate fi în vigoare anterior datei la care PUG – ul intră în vigoare acest regulament intrând în vigoare o dată cu Planul cu care făcea parte integrantă.

Aşadar, se arătă că, atât la data emiterii certificatelor de urbanism, cât şi la data pronunţării hotărârii recurate, ###### ########## ## #### ## ### ## #######, acesta fiind aprobat abia la data de 25.10.2023, prin HCL nr. 140/25.10.2023.

Prin urmare, în prezent, după aprobarea noului PUG al comunei ##########, reclamantul poate depune noi cereri pentru emiterea certificatelor de urbanism în scopul solicitat, acestea urmând a fi emise în conformitate cu prevederile documentaţiei de urbanism PUG, parcela reclamanţilor având acum reglementări urbanistice, nemaifiind necesară elaborarea unui PUZ.

Astfel, având în vedere cele expuse, consideră că refuzul de a emite certificatele de urbanism pentru scopul solicitat de reclamantă nu a fost unul nejustificat, emis cu exces de putere. În aceste condiţii apreciază că nu se impune anularea certificatelor de urbanism atacate, acestea fiind emise cu respectarea prevederilor legale în vigoare la momentul emiterii acestora.

În consecinţă, solicită admiteţi recursul aşa cum a fost formulat şi motivat.

În drept, se invocă prevederile art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă, precum şi pe celelalte texte legale la care a făcut trimitere în cuprinsul căii extraordinare de atac.

2. Întâmpinarea reclamantei:

Intimata – reclamantă ### ##### ###### S.R.L. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.

Cu privire la incidenţa motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod procedură civilă, arată că acest motiv este invocat în mod formal, recurenta fiind nemulţumită, practic, de hotărârea pronunţată de către prima instanţă şi de aspectele de fapt reţinute de către aceasta.

Recurenta susţine ca „instanţa de fond reţine eronat că apărările referitoare la inexistenţa unui PUG la nivelul Comunei ########## sau a unei documentaţii de urbanism locale, nu pot fi reţinute ca temei al refuzului în condiţiile in care situaţiile enunţate de parat îşi găsesc clarificare in prevederile art. 36 alin. 2 din HG nr.525/1996” ulterior reiterând absolut toate motivele şi criticile invocate pe calea întâmpinării în primă instanţă.

La o scurtă analiză a cererii de recurs sub aspectul posibilităţii de încadrare a criticilor formulate în cazurile de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 Cod procedură civilă se poate observa că recurenta prin însăşi calea de atac formulată înţelege să critice „Netemeinicia” hotărârii atacate, criticile formulate nevizând argumentele reţinute de instanţă în justificarea soluţiei pronunţate.

Or, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 488 Cod procedură civilă, întrucât, potrivit legii, nu orice nemulţumire a părţii poate duce la casarea unei hotărâri.

Mai mult decât atât, niciunde în cuprinsul căii de atac nu sunt prevăzute normele de drept material nesocotite de către instanţa, fiind reluate în mod integral criticile şi argumentele indicate în cuprinsul întâmpinării formulate în prima instanţă precum şi, ## ## ##### ########## #### ## ###### ########### ######## ## ##### ########, nu poate fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

În acest sens, invocă nulitatea recursului formulat, întrucât motivarea necorespunzătoare a recursului echivalează cu o nemotivare în sens procedural al acestuia, iar simpla nemulţumire a părţii adverse cu privire la hotărârea pronunţată în cauză, nu este suficientă pentru a se admite rejudecarea cauzei.

Cât priveşte argumentele invocate de către recurentă în motivarea recursului, apreciază că hotărârea instanţei este legală şi temeinică pronunţată în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile.

În ceea ce priveşte susţinerea recurentei potrivit căreia art. 36 alin. 2 din HG nr.525/1996, nu îşi produce efectele întrucât acest text are în vedere doar ipoteza în care în care la nivelul comunei nu a fost aprobat niciodată un regulament general de urbanism, este total eronată şi nesusținută de dispoziţiile legale în cauză. Mai mult decât atât, inclusiv în certificatele de urbanism în discuţie, pârâta pentru a-şi motiva refuzul a menţionat că, întrucât nu exista reglementari urbanistice valabile, de aceea acesta are interdicţie de construire până la elaborarea şi aprobarea unei documentaţii de tip P.U.Z.

Raportat la aceste aspecte, susţinerile recurentei sunt nefondate întrucât inexistenta unui PUG la nivelul comunei sau a unei documentaţii de urbanism locale nu pot fi reţinute ca temei al refuzului, in condiţiile in care situaţiile enunţate de către recurenta se regăsesc in prevederile art. 36 din HG 525/1996, temei invocat de recurenta pentru a refuza eliberarea certificatelor de urbanism.

Mai mult decât atât, prin HCL nr. 104/2018, la nivelul comunei ########## a fost aprobată revocarea HCL nr.81/2018 privind avizul de principiu al planşei PUG ########## şi a Regulamentului local de urbanism, şi pe cale de consecinţă la nivelul comunei există un Regulament local aprobat prin HCL nr. 104/2018, aspect necontestat de intimată.

Mai mult decât atât, cum a arătat şi la instanţa de fond, a adus la cunoştinţă faptul că au fost efectuate demersurile legale în vederea amplasării de rulote şi tonete cu caracter comercial pe amplasamentele identificate cu nr. CF 413744 si 413745. În acest sens, reclamanta a şi primit răspunsul nr. 17282/29.06.2022, respectiv aprobarea din partea Consiliului ######## #####, prin care au fost de acord cu amplasarea de rulote şi tonete cu caracter comercial pe amplasamentele menţionate. Or, odată primită această aprobare, de amplasare a unor construcţii provizorii pentru care nu este necesară autorizaţia de construire, se încadrează în situaţia de excepţie prevăzută de Legea nr. 50/1991, întrucât nu este vorba de o construcţie cu caracter definitiv pentru care este necesară autorizaţia de construire, sens în care nu pot fi reţinute argumentele ilustrate în răspunsurile la plângerile prealabile. Şi mai mult decât atât chiar dacă acestea ar fi necesitat autorizaţia de construire, intimata a susţinut faptul că în lipsa reglementărilor valabile pentru terenurile menţionate există interdicţie de construire. Aceste aspecte sunt în concordanţă cu cele reţinute de către instanţă, care a constatat faptul că în cauză este vorba despre construcţii provizorii, iar prin raportare la prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 50/1991, a rezultat intenţia legiuitorului că în situaţia construcţiilor provizorii întreaga procedură de autorizare să fie simplificată.

În acelaşi timp, în toate certificatele de urbanism eliberate, imobilele teren au categoria de folosinţa curţi construcţii ceea ce echivalează cu destinaţia de teren construibil, inclusiv aceea de terenuri cu diverse utilizări şi destinaţii, ## ######## ## ### ####### ###### ###### ## ## ### ## ######### ####### ######## ###### ######### ###### ## ###### ## ###### ############ ########### ######## ## ### ##### ##### ###### ########### ## ########## #### ## ########## ## ######### #### ############ ## ### #.U.Z., fiindu-i limitat atributul folosinţei prin decizia administrativă abuzivă a autorităţilor, întrucât acestea în prezent nu au adoptat vreo reglementare urbanistica valabilă şi nici nu au instituit limitări în ceea ce priveşte categoriile de lucrări de construcţii care pot fi realizate. Prin urmare, în calitate de beneficiar al dreptului de folosinţa al terenurilor indicate, se află în imposibilitatea vădită de a-şi exercita dreptul de a construi, fiind practic împiedicat să utilizez terenul. În acest sens, şi Curtea de Apel Bucureşti, într-o speţă prin care autorităţile au încadrat un teren proprietate privată în subzona „Complexe si baze sportive”,a constatat ca „se realizează o îngrădire excesivă a prerogativelor dreptului de proprietate, echivalând, în esenţa cu o expropriere în fapt, aspect de natură a încălca dispoziţiile art. 1 din Primul protocol adiţional ####.” (Dec. Nr. 1185 din 6 august 2020, pronunţată de Secţia a VII-a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti)

Interdicţia de a construi pe acest teren, pe motiv că nu există reglementari urbanistice valabile, ilustrează o culpă a autorităţilor publice precum şi o ingerinţă în dreptul de proprietate, o încălcare gravă a acestui drept, şi chiar o expropriere în fapt, expropriere lipsită de o justă şi prealabilă despăgubire, imixtiune care reprezintă, în realitate, golirea de conţinut a acestui drept garantat de Constituţie.

Mai mult decât atât, este important de precizat faptul că în viitorul PUG există posibilitatea desfăşurării de activităţi comerciale, iar pentru acest imobil, identificat prin CF 413744 şi 413745 în data de 06.04.2022 a fost emis avizul de oportunitate nr. 02/06.04.2022 care permite funcţionarea în acest fel, respectiv ca „este permisă realizarea unor zone comerciale, de învăţământ, sanitare, financiar-bancare, sportive şi administrative, precum hotel, apart-hotel, casino, spaţii de îngrijire copii, #### de sport, sala de jocuri de noroc, casă de schimb valutar, casă de amanet, restaurante, cofetărie, pizzerie, salon masaj, cabinete medicale, farmacii, supermarket, magazine produse alimentare şi/sau nealimentare, centru îngrijire persoane vârstnice, grădiniţa, policlinica, centru medical, firme prestări servicii în diverse domenii, spaţii de birouri, alte funcţiuni sau servicii care pot aduce plus valoare zonei sau investiţiei propuse.” Cu atât mai mult, cu cât acesta a fost emis pentru elaborarea Planului Urbanistic Zonal pentru „Elaborare PUZ- #### de servicii şi dotări”, se permite şi funcţionarea parcărilor în conformitate cu funcţiunile propuse.

Totodată, raportat la prevederile art. 47 din Legea nr.350/2011, se evidenţiază următoarele (1) Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbană de reglementare specifică, prin care se coordonează dezvoltarea urbanistică integrată a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamică urbană accentuată. Planul urbanistic zonal asigură corelarea programelor de dezvoltare urbană integrată a zonei cu Planul urbanistic general. Prin urmare, raportat la definiţia PUZ-ului, acesta se face pentru o anumita zona, iar nu pentru o parcelă, raportat la solicitarea reclamantei, sens în care în mod corect a reţinut instanţa de judecată faptul că planul urbanistic zonal este un proiect cu reglementare specifică, detaliată a dezvoltării specifice a unei zone din localitate ce acoperă toate funcţiunile şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG-ului localităţii.

Tot acelaşi articol evidenţiază faptul că, obţinerea unui PUZ este obligatorie doar în următoarele situaţii: (3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul: a) zonelor centrale ale localităţilor; b) zonelor construite protejate şi de protecţie a monumentelor; c) zonelor de agrement şi turism; d) zonelor/parcurilor industriale, tehnologice şi zonelor de servicii; e) parcelărilor, pentru divizarea în mai mult de 3 parcele; f) infrastructurii de transport; g) zonelor supuse restructurării sau regenerării urbane; h) altor zone stabilite de autorităţile publice locale din localităţi, potrivit legii, ## ## ######## ## #### ## ###### ## ##### ######## ## ########.

Interdicţia de a construi pe acest teren, pe motiv că nu există reglementări urbanistice valabile, ilustrează o culpă a autorităţilor publice, precum şi o ingerinţă în dreptul de proprietate, o încălcare gravă a acestui drept, şi chiar o expropriere în fapt, expropriere lipsită de o justă şi prealabilă despăgubire, imixtiune care reprezintă, în realitate, golirea de conţinut a acestui drept garantat de lege.

Pentru toate acestea, solicită respingerea cererii de recurs.

În drept, invocă prevederile art. 205 Cod procedură civilă, H.G nr.525/1996, art. 36 din H.G nr.525/1996, Legea nr. 50/1991, Legea nr. 350/2001, Legea nr. 554/2004, art. 1 alin. 1 coroborat cu art. 4 alin. 1 şi art. 8 alin. 1, art. 2 din Legea nr. 554/2004;

3. Aprecierea Curţii de Apel Timişoara:

Analizând actele dosarului, criticile recurentului prin prisma dispoziţiilor art. 499 Cod de procedură civilă (aprobat prin Legea nr. 134/2010), Curtea de Apel constată următoarele:

Cu privire la obiectul cauzei, Curtea reţine că în prezenta cauză, prin cererea înregistrată la Tribunalul ##### la data de 01.03.2023 sub dosar nr. ###/30/2023, reclamanta ### ##### ###### S.R.L. a chemat în judecată pârâţii Comuna ########## prin primar şi Primarul Comunei ########## şi a solicitat:

1. Anularea certificatelor de urbanism nr. 481/22.06.2022, 482/22.06.2022, 483/22.06.2022, 484/22.06.2022 ca fiind netemeinice si nelegale;

2. Anularea răspunsurilor la plângerile prealabile formulate împotriva certificatelor de urbanism nr. 481/22.06.2022, 482/22.06.2022, 483/22.06.2022, 484/22.06.2022, respectiv răspunsurile având nr. 54536 /19.08.2022, 54540/19.08.2022, 54543/19.08.2022, 54545/19.08.2022 si comunicate subscrisei la data de 05.09.2022 ca fiind netemeinice si nelegale;

3. Obligarea pârâţilor la emiterea certificatelor de urbanism, astfel cum au fost solicitate prin cererile având nr. de înregistrare 44136/31.05.2022, 44139/31.05.2022, 44210/02.06.2022, 44211/02.06.2022;

4. Obligarea la plata cheltuielilor de judecata generate de acest proces;

1.1 În fapt, acesta a încheiat contractul de subînchiriere nr. 05/11.04.2022 cu S.C. Traverso #### Estate S.R.L in calitate de chiriaş cu drept de subînchiriere, prin care i-au fost subînchiriate o cota parte din terenul in suprafaţa de 1851 mp înscris in CF cu nr. 413745 si o cota parte din terenul alăturat in suprafaţa de 2142 mp înscris in CF cu nr. 413744

1.2 Reclamanta prin reprezentant legal, a solicitat prin cererea nr. 44136/31.05.2022 pentru imobilul teren si/sau construcţii situat in ####### #####, comuna ##########, #### ##### ### ##, identificat prin CF. 413744, nr. topografic 413744, nr. cadastral 413744 in suprafaţa de 2142 mp, eliberarea certificatului de urbanism in scop de împrejmuire si branşamente la utilităţi pentru construcţie provizorie. Prin certificatul emis, se precizează faptul ca acesta nu poate fi utilizat in scopul declarat întrucât pentru parcela identificata prin CF nr. 413744 nu exista reglementari urbanistice valabile, de aceea acesta are interdicţie de construire pana la elaborarea si aprobarea unei documentaţii de tip P.U.Z.

1.3 ##### că prin cererea nr, 44139/31.05.2022 pentru imobilul teren si/sau construcţii situat in ####### #####, comuna ##########, #### ##### ### ##, identificat prin CF. 413745, nr. topografic 413745, nr. cadastral 413745 in suprafaţa de 1851 mp, eliberarea certificatului de urbanism in scop de împrejmuire si branşamente la utilităţi pentru construcţie provizorie. Prin certificatul emis, se precizează faptul ca acesta nu poate fi utilizat in scopul declarat întrucât pentru parcela identificata prin CF nr. 413745 nu exista reglementari urbanistice valabile, de aceea acesta are interdicţie de construire pana la elaborarea si aprobarea unei documentaţii de tip P.U.Z

1.4 Totodată, prin cererea nr. 44210/02.06.2022, tot pentru imobilul teren si/sau construcţii situat in ####### #####, comuna ##########, #### ##### ### ##, identificat prin CF. 413744, nr. topografic 413744, nr. cadastral 413744 in suprafaţa de 2142 mp, am solicitat eliberarea certificatului de urbanism in scop de intrare in legalitate construcţie terasa, parcare si amplasare containere cu caracter provizoriu, conform procesului verbal ##### ## ### ### din 31.05.2022. Prin certificatul emis, se precizează faptul ca acesta nu poate fi utilizat in scopul declarat întrucât pentru parcela identificata prin CF nr. 413744 nu exista reglementari urbanistice valabile, de aceea acesta are interdicţie de construire pana la elaborarea si aprobarea unei documentaţii de tip P.U.Z (se menţionează faptul ca intrarea in legalitate se poate face numai in baza unui proces verbal de constatare a contravenţiilor, Încheiat de organele de control ale administraţiei publice locale).

1.5 Prin cererea nr. 44211/02.06.2022 pentru imobilul teren si/sau construcţii situat in ####### #####, comuna ##########, #### ##### ### ##, identificat prin CF. 413745, nr. topografic 413745, nr. cadastral 413745 in suprafaţa de 1851 mp, eliberarea certificatului de urbanism in scop de intrare in legalitate construcţie terasa, parcare si amplasare containere cu caracter provizoriu, conform procesului verbal ##### ## ### ### din 31.05.2022. Prin certificatul emis, se precizează faptul ca acesta nu poate fi utilizat in scopul declarat întrucât pentru parcela identificata prin CF nr. 413745 nu exista reglementari urbanistice valabile, de aceea, acesta are interdicţie de construire pana la elaborarea si aprobarea unei documentaţii de tip P.U.Z (se menţionează faptul ca intrarea in legalitate se poate face numai in baza unui proces verbal de constatare a contravenţiilor, încheiat de organele de control ale administraţiei publice locale).

1.6 #### de certificatele emise, reclamanta a formulat plângeri prealabile, si a adus la cunoştinţa faptul ca au fost efectuate demersurile legale in vederea amplasării de rulote si tonete cu caracter comercial pe amplasamentele identificate cu nr. CF 413744 si 413745. In acest sens, acesta a si primit răspunsul nr. 17282/29.06.2022, respectiv aprobarea din partea Consiliului ######## #####, prin care au fost de acord cu amplasarea de rulote si tonete cu caracter comercial pe amplasamentele sus menţionate. Or, odată primita aceasta aprobare, de amplasare a unor construcţii provizorii pentru care nu este necesara autorizaţia de construire, consideră că se încadrează situaţia de excepţie prevăzuta de L. 50/1991, întrucât nu vorbim de o construcţie cu caracter definitiv pentru care este necesara autorizaţia de construire, sens in care nu pot fi reţinute argumentele ilustrate in răspunsurile la plângerile prealabile. Si mai mult decât atât chiar daca acestea ar fi necesitat autorizaţia de construire, parata susţine faptul ca in lipsa reglementărilor valabile pentru terenurile sus menţionate exista interdicţie de construire.

1.7 Mai mult decât atât, in toate certificatele de urbanism eliberate sus menţionate, imobilele teren au categoria de folosinţa curţi construcţii ceea ce echivalează cu destinaţia de teren construibil, inclusiv aceea de terenuri cu diverse utilizări şi destinaţii, ## ######## ## ### ####### ###### ###### ## ## ### ## ######### ####### ######## ###### ######### ###### ## ###### ## ###### ############ ########### ######## ## ### ##### ##### ###### ########### ## ########## #### ## ########## ## ######### #### ############ ## ### #.U.Z., fiindu-mi limitat atributul folosinţei prin decizia administrativa abuziva a autorităţilor, întrucât acestea in prezent nu au adoptat vreo reglementare urbanistica valabila si nici nu au instituit limitări în ceea ce priveşte categoriile de lucrări de construcţii care pot fi realizate. In prezent, nu exista niciun document valabil care sa interzică dreptul subscrisei de a construi. Prin urmare, aceasta in calitate de beneficiar al dreptului de folosinţa al terenurilor sus indicate, se află in imposibilitatea vădita de a-şi exercita dreptul de a construi, fiind practic împiedicata sa utilizez terenul.

1.8 Or, interdicţia de a construi pe acest teren, pe motiv ca nu exista reglementari urbanistice valabile, ilustrează o culpa a autorităţilor publice, precum si o ingerinţă in dreptul de proprietate, o încălcare gravă a acestui drept, şi chiar o expropriere în fapt, expropriere lipsită de o justă şi prealabilă despăgubire, imixtiune care reprezintă, în realitate, golirea de conţinut a acestui drept garantat de Constituţie.

1.9 Mai mult decât atât, consideră că, este important de precizat faptul ca in viitorul PUG exista posibilitatea desfăşurării de activităţi comerciale, iar pentru acest imobil, identificat prin CF 413744 si 413745 in data de 06.04.2022 a fost emis avizul de oportunitate nr. 02/06.04.2022 care permite funcţionarea in acest fel, respectiv ca „este permisa realizarea unor zone comerciale, de învăţământ, sanitare, financiar-bancare, sportive si administrative, precum hotel, apart-hotel, casino, spatii de îngrijire copii, #### de sport, sala de jocuri de noroc, casa de schimb valutar, casa de amanet, restaurante, cofetărie, pizzerie, salon masaj, cabinete medicale, farmacii, supermarket, magazine produse alimentare si/sau nealimentare, centru îngrijire persoane vârstnice, grădiniţa, policlinica, centru medical, firme prestări servicii in diverse domenii, spatii de birouri, alte funcţiuni sau servicii care pot aduce plus valoare zonei sau investiţiei propuse.” Mai mult, acesta a fost emis pentru elaborarea Planului Urbanistic Zonal pentru „ELABORARE PUZ #### DE SERVICII SI DOTĂRI” , se permite si funcţionarea parcărilor in conformitate cu funcţiunile propuse.

Pentru toate cele sus enumerate, solicită admiterea cererii de chemare in judecata astfel cum a fost formulata.

În drept, conform L. 50/1991, Legea nr. 350/2001, L. 554/2004, art. 1 alin. 1 coroborat cu art. 4 alin. 1 si art. 8 alin. 1 din L. 554/2004.

Prin sentinţa civilă nr. ###/PI/4.10.2023, pronunţată în dosar nr. ###/30/2023, Tribunalul #####:

– a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Comuna ##########, şi, în consecinţă, a respins acţiunea faţă de această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

– a admis acţiunea formulată de reclamanta ### ##### ###### S.R.L.;

– a luat act de faptul că cheltuielile de judecată urmează a fi solicitate pe cale separată.

În motivarea hotărârii, Tribunalul ##### a reţinut următoarele:

„########## ### ###### SRL a solicitat pârâţilor, prin cererile nr. 44136, 44139 din 31.05.2022 eliberarea certificatelor de urbanism în scop de împrejmuire şi branşamente utilităţi pentru construcţie provizorie pentru imobilele teren şi/sau construcţii situate în #### ########## ###. ##### nr. 41 identificate prin următoarele CF: nr. 413744 şi nr. 41375, iar prin cererile nr. 44210 şi nr. 44211 din 02.06.2022 a solicitat eliberarea certificatelor de urbanism în scop intrare în legalitate construire terasă, parcare şi amplasare containere cu caracter provizoriu privind imobilele teren şi/sau construcţii situate în #### ########## ###. ##### nr. 41 identificate prin următoarele CF: nr. 413744 şi nr. 41375.

Pârâţii au emis certificatele de urbanism nr. 481,482,483 şi 484 din 22.06.2022 prin care precizează faptul că nu pot fi utilizate în scopul declarat întrucât pentru aceste parcele nu există reglementări urbanistice valabile, de acea are interdicţie de construire până la elaborarea unei documentaţii de tip PUZ. Împotriva acestor acte administrative, reclamanta a formulat plângeri prealabile care au fost respinse prin răspunsurile nr. 54536/19.08.2022, 54540/19.08.2022, 54543/19.08.2022 şi nr. 54545/19.08.2022,

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Comuna ##########, instanţa apreciază că este întemeiată, în condiţiile în care aceasta nu are aptitudinea recunoscută de legea nr. 50/1991 de a emite certificate de urbanism, această calitate revenind doar primarului unităţii administrativ-teritoriale. #### de aceste considerente, va admite excepţia şi va respinge acţiunea faţă de această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, instanţa reţine că potrivit art. 1 alin.1 din Legea nr. 554/2004: „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.”

Potrivit art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, refuz nejustificat de a soluţiona o cerere reprezintă exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. 2, se asimilează actelor administrative unilaterale şi refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.

Totodată, la art. 2 alin. 1 lit. i, legea defineşte excesul de putere la care face referire ca fiind exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

În fine, potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim , iar în conformitate cu dispoziţiile art. 18 alin.1: „Instanţa, soluţionând cererea la care se referă art. 8 alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operaţiune administrativă.”

Analizând refuzul autorităţii pârâte de a emite certificatele de urbanism în scopul declarat prin raportare la dispoziţiile legale incidente, instanţa constată că acest refuz este unul nejustificat, fiind întrunite cerinţele art. 2 al. 1 lit. i din Legea nr. 554/2004.

Astfel, se constată că pârâtul motivează refuzul de a emite certificatele de urbanism raportat la inexistenţa PUG la nivelul unităţii administrativ teritoriale şi necesitatea unui PUZ.

Potrivit art. 36 alin. 2 din H.G. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, intitulat Autorizarea directă, invocat de reclamant, prevede că ,, (2) Până la aprobarea planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism, autorizarea executării construcţiilor se va face numai în condiţiile stabilite de prezentul regulament.”

În continuare, apărările pârâtului, referitoare la inexistenţa unui PUG la nivelul comunei ########## sau a unei documentaţii de urbanism locale, nu pot fi reţinute ca temei al refuzului, în condiţiile în care situaţiile enunţate de pârât îşi găsesc clarificare în prevederile art. 36 din HG nr. 525/1996 – act normativ care, de altfel, a stat la baza emiterii certificatelor de urbanism:

“ Autorizarea directă

(1) Regulamentele locale de urbanism vor urmări detalierea articolelor cuprinse în prezentul regulament, conform condiţiilor specifice fiecărei localităţi şi caracteristicilor unităţilor teritoriale de referinţă.

(2) Până la aprobarea planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism, autorizarea executării construcţiilor se va face numai în condiţiile stabilite de prezentul regulament.”

Ori, pornind de la aceste dispoziţii legale, se observă că pârâtul nu a invocat încălcări ale Regulamentului general de urbanism, astfel cum acesta este reglementat prin HG nr. 525/1996.

În plus, la nivelul comunei ##########, există un regulament local de urbanism, HCL nr. 104/2018. Instanţa constată că, prin acest act administrativ, a fost aprobată revocarea HCL nr. 81/2018 privind avizul de principiu al planşei PUG ########## şi a Regulamentului local de urbanism, au fost aprobate avizul de principiu al planşei PUG ########## şi Regulamentul local de urbanism. Aşadar, la nivelul comunei ##########, există un Regulament local de urbanism, aprobat prin HCL nr. 104/2018.

Pe de altă parte, aşa cum rezultă din documentele depuse în cauză este vorba de construcţii provizorii constând terasă şi amplasare containere, precum şi branşamente la utilităţi. Potrivit art. 3 alin.2 din Legea nr. 50/1991: “(2) În vederea simplificării procedurii de autorizare a executării lucrărilor de construcţii provizorii prevăzute la alin. (1) lit. d), g) şi h), autorizaţia de construire se emite în baza documentaţiilor tehnice – D.T. cu conţinut simplificat în raport cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1.” Din acest text legal rezultă intenţia legiuitorului ca în situaţia construcţiilor provizorii întreaga procedură de autorizare a acestora să fie simplificată.

De asemenea, instanţa va avea în vedere şi definiţia planului urbanistic zonal care reprezintă este un proiect care are caracter de reglementare specifică, detaliată a dezvoltării urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate funcţiunile: locuire, servicii, producţie, circulaţie, spaţii verzi, instituţii publice, etc.) şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG-ului localităţii din care face parte. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, acţiunile, priorităţile, reglementările de urbanism (permisiuni şi restricţii) necesar a fi aplicate în utilizarea terenurilor şi conformarea construcţiilor din zona studiată (PUZ-ul reprezintă o fază premergătoare realizării investiţiilor, prevederile acestuia realizându-se etapizat în timp, în funcţie de fondurile disponibile). Prin planul urbanistic zonal se urmăreşte în principal: organizarea rețelei stradale; zonificarea funcționala a terenurilor; organizarea urbanistic-arhitecturala in funcție de caracteristicile structurii urbane; indici si indicatori urbanistici (regim de aliniere, regim de înălțime, POT, ###, etc.); dezvoltarea infrastructurii edilitare; statutul juridic si circulația terenurilor; delimitarea si protejarea fondului arhitectural-urbanistic de valoare deosebita, daca acesta exista in zona studiata; masuri de delimitare pana la eliminare a efectelor unor riscuri naturale si antropice, daca acestea exista in zona studiata; menționarea obiectivelor de utilitate publica; masuri de protecție a mediului, ca rezultat al programelor specifice; reglementari specifice detaliate (permisiuni si restricții) incluse in Regulamentul local de urbanism aferent PUZ-ului.

##### în vedere aceste considerente, tribunalul apreciază că refuzul pârâtului de a emite certificatul de urbanism pentru împrejmuire şi branşamente la utilităţi şi pentru autorizare construcţii provizorii (terasă şi container) motivat de elaborarea şi aprobarea unei documentaţii de tip PUZ, reprezintă un refuz nejustificat emis cu exces de putere.

#### de aceste considerente, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 va admite acţiunea şi va dispune anularea certificatelor de urbanism nr. 481/22.02.2022, 482/22.06.2022, 483/22.06.2022 şi 484/22.06.2022, precum şi a răspunsurilor nr. 54536/19.08.2022, 54540/19.08.2022, 54543/19.08.2022 şi nr. 54545/19.08.2022, prin care au fost respinse plângerile prealabile, obligând pârâtul la emiterea certificatelor de urbanism în scopul solicitat de reclamantă prin cererile înregistrate sub nr. 44136/31.05.2022, 44139/31.05.2022, 44210/02.06.2022 şi 44211/02.06.2022.

Ia act de precizarea conform căreia cheltuielile de judecată urmează a fi solicitate pe cale separată.”

În ceea ce priveşte excepţia nulităţii recursului, Curtea constată că reclamanta a invocat faptul că recurentul a indicat motive de netemeinicie a hotărârii recurate iar nu motive de nelegalitate circumscrise prevederilor art. 488 pct. 8 Cod de procedură civilă (aprobat prin Legea nr. 134/2010), recursul reluând întâmpinarea depusă la instanţa de fond şi cuprinzând aspecte privind fondul cauzei.

În examinarea excepţiei nulităţii recursului pentru nemotivarea acestuia, Curtea reaminteşte că, potrivit art. 486 alin. 1 lit. d) Cod de procedură civilă (aprobat prin Legea nr. 134/2010), „cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat”.

Totodată, conform art. 486 alin. 3 Cod de procedură civilă (aprobat prin Legea nr. 134/2010), „menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) – e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii. Dispoziţiile art. 82 alin. (1), art. 83 alin. (3) şi ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile.”

Sancţiunea nemotivării recursului este reglementată de art. 489 alin 1 şi 2 Cod de procedură civilă (aprobat prin Legea nr. 134/2010), care prevăd următoarele:

„(1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).

(2) Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488”.

Conform art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod de procedură civilă (aprobat prin Legea nr. 134/2010), „Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate:

8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material”.

Examinând cererea de recurs, Curtea constată că recurentul susţine – invocând dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod de procedură civilă – greșita aplicare a dispoziţiilor art. 36 alin. 2 din Regulamentul general de urbanism aprobat prin H.G. nr. 525/1996, precum şi a dispoziţiilor art. 65 alin. 1 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

În acest context, Curtea observă că recursul vizează şi modul de interpretare şi de aplicare a dispoziţiilor legale, chiar dacă sunt reluate şi aspecte din întâmpinare depusă la instanţa de fond.

Or, art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod de procedură civilă permite formularea recursului „când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material”, iar conceptul de încălcare a legii sau de aplicare greşită a normelor de drept material implică şi o analiză a sferei de aplicare a unor reglementări de drept material prin raportare la o stare de fapt concretă, inclusiv analiza ignorării unor indicii relevante care pot determina incidenţa unui text legal în speţă.

Din acest punct de vedere, Curtea reţine că recursul vizează şi critici de legalitate aduse hotărârii recurate, nefiind întemeiată excepţia nulităţii recursului, motiv pentru care va fi respinsă această excepţie.

Examinând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs, Curtea notează că reclamanta ### ##### ###### S.R.L. a solicitat anularea certificatelor de urbanism nr. 481/22.06.2022, 482/22.06.2022, 483/22.06.2022, 484/22.06.2022, emise de Primarul Comunei ########## – certificate prin care s-a reţinut că nu pot fi utilizate în scopul solicitat deoarece pentru parcelele înscrise în Cartea Funciară nr. nr. 413744 şi nr. 413745 nu exista reglementari urbanistice valabile, de aceea acesta are interdicţie de construire până la elaborarea şi aprobarea unei documentaţii de tip P.U.Z.

În esenţă, motivarea refuzului a fost axată pe ieşirea din vigoare a Planului urbanistic general al Comunei ########## şi pe necesitatea elaborării unui Plan urbanistic zonal, raportat la dispoziţiile art. 65 alin .1 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Instanţa de fond a reţinut caracterul nejustificat al refuzului pârâtului de emitere a certificatului de urbanism conform scopului pretins, raportat la dispoziţiile art. 36 din H.G. nr. 525/1996, care permit autorizarea directă a construcţiilor în lipsa planurilor de urbanism.

Fiind admisă de către instanţa de fond solicitarea de obligare a Primarului Comunei ########## la emiterea certificatelor de urbanism în scopul solicitat de reclamantă prin cererile înregistrate sub nr. 44136 /31.05.2022, nr. 44139/31.05.2022, nr. 44210/02.06.2022 şi ##### ###.06.2022, pârâtul Primarul Comunei ########## a declarat recurs, invocând greşita aplicare a dispoziţiilor art. 36 alin. 2 din Regulamentul general de urbanism aprobat prin H.G. nr. 525/1996, precum şi a dispoziţiilor art. 65 alin. 1 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Preliminar, Curtea observă că Planul urbanistic general al Comunei ########## (PUG-ul) – aprobat prin Hotărârea C.L. ########## nr. 41/2002 – a fost prelungit prin Hotărârea C.L. ########## nr. 27/2012 doar până în anul 2014, ulterior nemaiexistând vreo hotărâre de consiliu local de prelungire sau de aprobare a unui nou PUG. Fiind un act normativ cu aplicare limitată în timp, efectele acestui Plan urbanistic general au încetat în anul 2014.

Prin urmare, la momentul solicitării şi emiterii celor patru certificate de urbanism nu mai era în vigoare Planul urbanistic general al Comunei ########## aprobat prin Hotărârea C.L. ########## nr. 41/2002.

Totodată, Curtea reţine că Regulamentului Local de Urbanism al Comunei ########## este tot un act de detaliere a reglementărilor din Planul urbanistic general al acestei localităţi, după cum rezultă din dispoziţiile art. 49 alin. 2 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora”(2) Regulamentul local de urbanism pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde şi detaliază prevederile referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum şi de amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor, materiale şi culori, pe zone, în conformitate cu caracteristicile arhitectural-urbanistice ale acestora, stabilite în baza unui studiu de specialitate.”

În ceea ce priveşte Hotărârea C.L. ########## nr. 104/2018, prin care a fost aprobat Avizul de principiu al Planșei PUG ########## și Regulamentul local de urbanism aferent. Prin urmare, în acord cu autoritatea pârâtă, Curtea de Apel constată că prin Hotărârea C.L. ########## nr. 104/2018 nu a fost aprobat noul Plan urbanistic general al Comunei ##########, ci doar Avizul de principiu în vederea adoptării Noului P.U.G. al Comunei ##########, fiind evident ca acest aviz de principiu nu reprezintă o documentaţie urbanistică aplicabilă în prezent, ci reprezintă ceea ce-si propune unitatea administrativ teritoriala să reglementeze în viitor, respectiv după ce întreaga procedura de adoptare si aprobare a Noul P.U.G. al Comunei ########## este finalizată. ##### în vedere ca în prezent se discuta de o documentaţie în lucru, care nu are caracter definitiv, putând suferi modificări/completări până la momentul final al aprobării Noului P.U.G. prin hotărârea consiliului local, nu se poate reţine caracterul obligatoriu al reglementărilor din noul P.U.G. numai pe baza emiterii avizului de principiu al acestui plângerea urbanistic.

Prin urmare, în dezacord cu hotărârea recurată, instanţa de control judiciar reţine că prin Hotărârea C.L. ########## nr. 104/2018 nu a fost aprobat noul Plan urbanistic general al Comunei ##########.

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 36 alin. 2 din Regulamentul general de urbanism aprobat prin H.G. nr. 525/1996, Curtea reaminteşte că acestea prevăd că „(2) Până la aprobarea planurilor urbanistice generale și a regulamentelor locale de urbanism, autorizarea executării construcțiilor se va face numai în condițiile stabilite de prezentul regulament.”

Interpretând acest text, recurentul pârât afirmă că nu este incident în speţă, întrucât Comuna ########## a avut un Plan urbanistic general, aprobat prin Hotărârea C.L. ########## nr. 41/2002, deci ulterior ieşirii din vigoare a acestui P.U.G. nu mai sunt aplicabile dispoziţiile art. 36 alin. 2 din Regulamentul general de urbanism, care puteai fi aplicate numai „Până la aprobarea” P.U.G. Curtea admite că interpretarea gramaticală poate justifica această opinie, însă nu consideră necesar să examineze acest aspect, în contextul în care – raportat la ieşirea din vigoare a P.U.G. aprobat prin Hotărârea C.L. ########## nr. 41/2002 şi la absenţa unui nou P.U.G., devin aplicabile dispoziţiile art. art. 65 alin. 1 din Legea nr. 350/2001.

Astfel, potrivit art. 65 alin. 1 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare,„(1) În absenţa Planului de amenajare a teritoriului judeţean şi a Planului urbanistic general aprobate, pe teritoriile aferente se pot realiza investiţii în construcţii, lucrări tehnico-edilitare, precum şi orice alte investiţii urbane numai pe baza unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit legii şi cu respectarea Regulamentului general de urbanism”.

Curtea observă că textul face referire la „absenţa Planului de amenajare a teritoriului judeţean şi a Planului urbanistic general aprobate”, ceea ce implică necesitatea elaborării unui plan urbanistic zonal – care va fi indicat în continuare prescurtat “PUZ”, pentru simplificarea exprimării – chiar şi în cazul lipsei numai a unuia dintre cele două documente menţionate de text, astfel încât nu are relevanţă faptul adoptării Planului de amenajare a teritoriului judeţean. Textul nu poate fi interpretat în sensul că adoptarea unuia dintre cele două acte ar suplini obligaţia elaborării unui PUZ, Planul de amenajare a teritoriului judeţean şi Planul urbanistic general fiind acte cu conţinut şi scopuri diferite, ceea ce implică faptul că adoptarea numai a unuia din acest acte nu suplineşte absenţa celuilalt. Astfel, conform art. 42 alin. 1 din Legea nr. 350/2001, “(1) Planul de amenajare a teritoriului judeţean are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socioeconomică a judeţului. Planul de amenajare a teritoriului judeţean se corelează cu Planul de amenajare a teritoriului naţional, cu Planul de amenajare a teritoriului zonal, cu programele guvernamentale sectoriale, precum şi cu alte programe de dezvoltare.”

Pe de altă parte, potrivit art. 46 din Legea nr. 350/2001, Planul urbanistic general are caracter director şi de reglementare operaţională. Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unităţi administrativ-teritoriale de bază, cu privire la:

a) stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al localităţii;

b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

c) zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;

d) delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;

e) modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

f) stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice reperate;

g) formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor;

h) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate;

i) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone.

Totodată, pe termen mediu şi lung, Planul urbanistic general cuprinde prevederi cu privire la: a) evoluţia în perspectivă a localităţii; b) direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu; c) traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean; d) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone.

Raportat la reglementările arătate mai sus, instanţa reţine că textul art. 65 alin. 1 din Legea nr. 350/2001 se impune a fi interpretat în sensul că este necesară adoptarea unui plan urbanistic zonal pentru executarea de lucrări tehnico-edilitare, precum şi a altor investiţii urbane, în “absenţa Planului de amenajare a teritoriului judeţean şi a Planului urbanistic general aprobate”, inclusiv în ipoteza absenţei adoptării Planului urbanistic general, nefiind suficientă adoptarea numai a Planului de amenajare a teritoriului judeţean pentru înlăturarea obligaţiei de elaborarea a unui PUZ pentru executarea de lucrări de construire a unei clădiri.

Or, după cum s-a arătat anterior, Planul urbanistic general al Comunei ########## – aprobat prin Hotărârea C.L. ########## nr. 41/2002 – a fost prelungit prin Hotărârea C.L. ########## nr. 27/2012 doar până în anul 2014, ulterior nemaiexistând vreo hotărâre de consiliu local de prelungire sau de aprobare a unui nou PUG. Fiind un act normativ cu aplicare limitată în timp, efectele acestui Plan urbanistic general au încetat în anul 2014, nemaifiind în vigoare în anul, nemaifiind în vigoare în anul 2022, când s-a solicitat eliberarea certificatelor de urbanism în litigiu.

În ceea ce priveşte efectele art. 65 alin. 1 din Legea nr. 350/2001 în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. 2 din Regulamentul general de urbanism aprobat prin H.G. nr. 525/1996, Curtea subliniază că art. 65 alin. 1 din Legea nr. 350/2001 este ulterioară Regulamentului general de urbanism aprobat prin H.G. nr. 525/1996 şi este superioară edictării din această hotărâre de guvern, astfel încât nu s-ar putea reţine o prevalenţă a dispoziţiilor din Regulamentul general de urbanism în cazul în care sunt incidente şi dispoziţiile art. 65 alin. 1 din Legea nr. 350/2001. Or, dispoziţiile art. 65 alin. 1 din această lege sunt clare în privinţa necesităţii elaborării unui Plan urbanistic zonal în “absenţa Planului de amenajare a teritoriului judeţean şi a Planului urbanistic general aprobate”, cum este cazul şi în speţă.

Prin urmare, aplicând în mod direct şi unilateral dispoziţiile art. 36 alin. 2 din Regulamentul general de urbanism aprobat prin H.G. nr. 525/1996, instanţa de fond a pronunţat hotărârea cu încălcarea dispoziţiilor art. 65 alin. 1 din Legea nr. 350/2001.

Totodată, Curtea observă că Avizul de oportunitate nr. 2/6.04.2022 al Comunei ########## (fila 28 dosar Tribunalul #####) se referă la elaborarea Planului urbanistic zonal, respectiv la cerinţa invocată de autoritatea pârâtă prin cele patru certificate de urbanism contestate.

În ceea ce priveşte aprobarea Consiliului ######## #####, Curtea de Apel constată că reclamanta a depus aprobarea Direcţiei de Drumuri şi Poduri Judeţene din cadrul Consiliului ######## ##### (fila 26 dosar Tribunalul #####), care are competenţe exclusive privind avizarea lucrărilor şi construcţiilor amplasate în apropierea drumurilor. Or, această avizare nu poate suplini cerinţa elaborării Planului urbanistic zonal solicitată de autoritatea pârâtă.

De asemenea, dispoziţiile art. 3 alin.2 din Legea nr. 50/1991 referitoare la simplificarea procedurii de autorizare a executării lucrărilor de construcţii provizorii nu implică o derogare de la dispoziţiile art. 65 alin. 1 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, de altfel, nici reclamanta nu a invocat vreun argument în acest sens, după cum nici hotărârea recurată nu cuprinde vreun argument în sensul înlăturării de la aplicare a dispoziţiilor art. 65 alin. 1 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul în cazul construcţiilor provizorii.

##### în vedere cele arătate mai sus, şi raportat la dispoziţiile art. 2 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 554/2004, Curtea reţine că refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere reprezintă exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane, iar excesul de putere este definit la lit. n) ca fiind exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Or, Curtea reţine că este justificat refuzul pârâtului de a emite certificatele de urbanism în mod necondiţionat, astfel cum pretinde reclamanta, având în vedere dispoziţiile art. 65 alin. 1 din Legea nr. 350/2001, care impun unui Plan urbanistic zonal în absenţa Planului urbanistic general aprobat, aceasta fiind condiţia prevăzută şi în certificatele de urbanism contestate.

Cu privire la susţinerea potrivit căreia s-ar aduce atingere şi art. 44 din Constituţia României sau dispoziţiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, instanţa face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 115/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 5 martie 2009, prin care Curtea Constituţional a reţinut, în esenţă, că «activitatea de edificare sau desfiinţare a construcţiilor de orice natură trebuie să se supună rigorilor legii», iar «regimul legal al construcţiilor nu are legătură cu ocrotirea dreptului de proprietate. În măsura în care, însă, (…) exercitarea dreptului de proprietate se abate de la prevederile legale imperative, titularul dreptului de proprietate va suporta sancţiunile stabilite de lege, fără a se putea apăra invocând principiul constituţional al ocrotirii proprietăţii»., astfel încât nu se poate reţine încălcarea dreptului de proprietate al reclamantului. Curtea subliniază că terenul proprietatea reclamantei nu este supus unei interdicţii totale de construire, ci unei condiţionări de elaborare prealabilă a unui plan urbanistic zonal în vederea autorizării construcţiilor, iar reclamanta nu a probat caracterul excesiv şi disproporţionat al acestei condiţionări temporare.

#### de aceste aspecte, Curtea apreciază că sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 488 alin. 1 punctul 8 Cod de procedură civilă (aprobat prin Legea nr. 134/2010), conform cărora „casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (…) 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material”, hotărârea recurată fiind dată cu aplicarea eronată a dispoziţiilor art. 65 alin. 1 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

În consecinţă, Curtea, admiţând recurs autorităţii pârâte şi rejudecând cauza, va casa în parte sentinţa civilă recurată în sensul că va respinge acţiunea reclamantei ### ##### ###### S.R.L. având ca obiect:

1. Anularea certificatelor de urbanism nr. 481/22.06.2022, 482/22.06.2022, 483/22.06.2022, 484/22.06.2022 ca fiind netemeinice si nelegale

2. Anularea răspunsurilor la plângerile prealabile formulate împotriva certificatelor de urbanism nr. 481/22.06.2022, 482/22.06.2022, 483/22.06.2022, 484/22.06.2022, respectiv răspunsurile având nr. 54536/19.08.2022, 54540/19.08.2022, 54543/19.08.2022, 54545/19.08.2022 si comunicate subscrisei la data de 05.09.2022 ca fiind netemeinice si nelegale;

3. Obligarea pârâţilor la emiterea certificatelor de urbanism, astfel cum au fost solicitate prin cererile având nr. de înregistrare 44136/31.05.2022, nr. 44139/31.05.2022, nr. 44210/02.06.2022, şi nr. 44211 /02.06.2022.

Curtea va menţine soluţia dată cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Comunei ##########.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Admite recursul declarat de pârâtul Primarul Comunei ########## împotriva sentinţei civile nr. ###/PI/4.10.2023, pronunţată de Tribunalul ##### în dosar nr. ###/30/2023, în contradictoriu cu reclamanta ### ##### ###### S.R.L..

Casează în parte sentinţa civilă nr. ###/PI/4.10.2023, pronunţată de Tribunalul ##### în dosar nr. ###/30/2023 şi, rejudecând cauza, respinge acţiunea reclamantei ### ##### ###### S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei ##########, acţiune având ca obiect:

1. Anularea certificatelor de urbanism nr. 481/22.06.2022, 482/22.06.2022, 483/22.06.2022, 484/22.06.2022;

2. Anularea răspunsurilor la plângerile prealabile formulate împotriva certificatelor de urbanism nr. 481/22.06.2022, 482/22.06.2022, 483/22.06.2022, 484/22.06.2022, respectiv răspunsurile având nr. 54536/19.08.2022, 54540/19.08.2022, nr. 54543/19.08.2022, nr. 54545/19.08.2022;

Menţine în rest sentinţa civilă recurată.

Definitivă.

Pronunţată în data de 17.01.2024 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, conform dispoziţiilor art. 402 Cod de procedură civilă (aprobat prin Legea nr. 134/2010).

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

######## #### ##### ### ####### ####### ##### ######

GREFIER

####### #######

Se comunică:

-intimatei – reclamante: ### ##### ###### SRL, cu sediul procesual ales în #### #########, Bd. #### ####### – la av. ###### ######, nr. 25, ### #, ### #, jud. #####;

-recurentului –pârâtul: Primarul #### ########## ##, sediul în ##########, #### ###### ####### ### ##, #### #####;

Red.####/25.01.2024

Tehnored. ####/25.04.#### # # ex

Instanţa de fond: Tribunalul #####

Judecător: ######## #######

#### 2 ########

Refuz emitere certificat de urbanism